Jocuri de cuvinte – brânză
Geografie lingvistică
Brânza
Moto: „Ca să supraviețuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decât s-au cheltuit alte neamuri să cucerească pământul”. Mircea Eliade, în „Căderea în istorie” (1952); Răspuns: „Așa că.... n-am făcut nicio „brânză”! Nițu Constantin
Scriam eu undeva (vezi AICI) despre vlahii din Polonia, numiți gorali, și despre toponimele vlahilor din Moravia Valahă (vezi AICI), de care voi mai scrie repejor. Fiind obligaţi de istorie şi condiţiile geografice să trăiască înconjuraţi de o mare de slavi, vlahii moravi și goralii şi-au pierdut treptat graiul românesc iniţial, din care au mai păstrat câteva cuvinte, doar cele care se refereau la meseria lor de păstori şi la traiul la munte, cuvinte care nu aveau corespondent în slovacă sau în cehă („bryndza” pentru brânză, pe care acum și-l asumă slovacii, având și o mâncare specifică cu care se laudă, „bryndzove halusky” - <<găluște cu brânză>>, pentru brânză ai noștri scriu în DEX „de etimologie necunoscută”!). Păi să nu se supere ministrul Daea, adică cel cu oaia? Sau Viorica, atunci când face papanași?
Să vedem ce scrie în DEX despre „brânză”: BRẤNZĂ, s. f., (2) brânzeturi, s. n. 1. S. f. Produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui. 2. S. n. Sortiment de brânză (1), de cașcaval etc. – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009); brấnză sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 248/19 / E: nct] 1 Produs alimentar obținut din lapte fiert și închegat. Sursa: MDA2 (2010); și tot așa!
Dar noroc cu Șăineanu, de care lingviștii tineri au uitat: brânză f. 1. product din părțile solide ale laptelui închiegat ce se poate ușor fărâma cu mâna; 2. fig. treabă, procopseală: nu-i nicio brânză de el. [Vechiu termen ciobănesc atestat într’un document raguzan din 1356: brençe, caseus valachicus: probabil după numele orășelului Brienz, unde se făcea acest fel de brânză (cf. nemț. BRINSENKÄSE)]. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929).
Vreți să știți de Brienz? Iată: Este o comună pe malul de nord al Lacului Brienz, la poalele muntelui Brienzer Rothorn, în regiunea Bernese Oberland din Elveția (Switzerland). Brienz a fost menționat prima dată în 1146 ca Briens. In 1528, Brienz devine parte a Cantonului Berna.
Comuna Brienz văzută de pe Brienzer Rothorn
Și ca să ne distrăm, iată ce scrie în web despre brânză! Cunoscută sub numele de brânză în limba română, sajt, dar și juhtúró în limba maghiară, juust în estonă, juusto în finlandeză, сыр (sîr) în limba rusă, dar în vechime брынза (brânza), sýr în cehă, syr în slovacă, ser în poloneză, sir în bosniacă, sir în croată, сирене (sirene) în bulgară, сирење (sirenie) în macedoneană, сир (sir) în limba sârbă, dar și arhaicul Brenca, sir în slovenă, сир (sir) în ucraineană, Käse în limba germană, dar și arhaicul Brimsen, în franceză fromage, caseus în latină, kaas în olandeză și קעז, dar și ברינזע în idiș, brânza de oaie, un cuvânt împrumutat de la brânza românească („brânză“) și nu de la brânza elvețiană (dar ăștia au trei limbi!), este utilizat în diferite țări din Europa, datorită migrației vlahilor. Asta deoarece elvețienii nu au a de a face cu „brânza”, că ei au șvaițerul lor, în germana lor [ȘVAÍȚER, s. n. Varietate de brânză fină, asemănătoare cu cașcavalul, prezentând goluri mari în masa ei. – Din germ. Schweizer(käse). sursa: DEX '09 (2009)].
Deși cuvântul „Bryndza” (pronunțat în română în scrierea internațională: [brɨnzə]) este pur și simplu cuvântul generic pentru „brânză“ în limba română, la noi este asociat cu orice tip de brânză, dar la alții nu. Este un cuvânt moștenit probabil din limba (română) dacică, limba populației pre-romane în zilele noastre din România. În afara Slovaciei și regiunilor din sudul Poloniei, este încă popular în zilele noastre în Republica Cehă, cu ortografia „brynza“. Oare cum se numește în sanscrită? Știe cineva? Îi dau un premiu!
Cioban cu turma de oi în Munții Carpați
Cuvântul a fost mai întâi amintit ca Brenço, descris ca „brânză vlahă“ în portul croat Dubrovnik în 1370. A fost apoi înregistrat în Regatul Ungariei, în 1470 și în zona poloneză Podhale în 1527 (de principatele române nu se spune nimic). În Slovacia, brânza de oaie e ingredientul principal pentru „găluște cu brânză de oaie”, considerate specialitate națională (aluat din făină amestecat cu brânză de oaie și acoperite cu felii prajite de bacon gras). Și uite-așa, „Bryndza” este considerat un produs tipic slovac! Versiunea modernă a brânzei moale de oaie tartinabilă se crede că a fost dezvoltată de către antreprenorii din Stara Tura (Australia de Vest). Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, „s-au pus bazele” brânzei de oaie produsă în regiunile muntoase din Europa Centrală și Slovacia de Nord, când producția de brânză de oaie avea rădăcini adânci în tradiția locală a brânzeturilor și popularizarea brânzei în jurul monarhiei austriece. În Austria, era numită Liptauer, după regiunea nordică Liptov din Slovacia (eu aveam să o încerc la Arad, soția procurând-o și acum de la o producătoare „româncă din mamă în fiică”, de asemenea o brânză tartinabilă de excepție). Și uite că nici la oaia promovată de Daea nu avem prioritate! Asta ca să moară ciobanul aromân Becali de necaz, altfel un om de excepție, care nu-și neagă rădăcinile și ajută mereu pe cei în nevoie!
Un cioban aromân care nu-și neagă obârșia (stânga - în tinerețe, în costum național; dreapta - acum, mânând oile scăpate în stradă)! Respect, Gigi!
Iar de la Brânză la floretă nu-i decât un pas!
Și cred că nici cu înregistrarea tipurilor de brânzeturi în Uniunea Europeană nu stăm prea bine! Noi ne pricepem de minune la luarea în râs a moștenirii de la daci și de la cine-or mai fi fost pe aici, la negarea istoriei și la adânci temenele făcute străinilor. Că mereu pe aici au reușit doar cu ajutorul unor trădători români, adică și francezii care ne voiau colonia lor, și nemții, feudali, regaliști, capitaliști, naziști sau globalizatori, și rușii țariști sau cei comuniști, și turcii cu Sinan sau acum cu Ponta al lor, și liberalul Orban care a postat rapid poza cu Merkel, și alții doi care au postat pozele cu Trump, și ungurii cu G(h)ermanul lor... Ba când vrem să denigrăm pe cineva îi zicem că e „țăran” sau „cioban”! Dar vorba lui Dinu Săraru: „- Ce vrei, Costică? Niște țărani!”
Că aromâncei Simona Halep, mereu în frunte, să vezi ce-i zice ăla cu Adevărul comunist care a schimbat unitatea, „încadrat” fiind acum la U.M. Digi 24, dacă nu câștigă în Franța! Dar noi te iubim oricum, Simona! Că totul, adică viața, nu-i decât un joc!
O româncă de excepție - Simona Halep
În loc de concluzie:
„Nu-l mai criticați pe Daea
Cel ce promovează oaia!”
Și ca să mai și glumim, când era ca politicienii să voteze o lege care nu mai permitea ciobanilor români să-și vândă brânza în piețe și să importăm numai brânză FETA de la italieni, când politicienii au votat o lege prin care limitează drastic numărul de câini în favoarea mistreților și urșilor vânați pe alese de ei, citiți textul din imaginea de mai jos.
Să fiți (prea)iubiți!
Constantin NIŢU
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
-->
Comentarii
Mul'umesc!
Vă mulțumesc de trecere și pentru aprecieri! Respect! E istoria noastră!
Mulțumesc pentru postare!
Felicitări!!
M-am brânzit citind acest articol! În sensul că am avut parte de încă o dovadă că în materie de istorie autohtonă ştim foarte puţine.
Mulţumesc pentru preţioasele informaţii!
Luaţi ceapă, slană şi roşii şi le mâncaţi cu brânză de oaie sătată! Poftă bună! (nu în post, însă)