Jocuri de cuvinte - capră
Geografie lingvistică
Capra în lume și în viață
Moto: „Peste Dunăre, aproape,/ Cât ar face un zbor barza,/ Capra am dori să scape/ Şi să le mănânce varza!” (Capra vecinului de Constantin Păun)
Capra domestică (Capra hircus Linnaeus, 1758 sau Capra aegagrus hircus) este o specie de mamifer erbivor rumegător, care aparține familiei bovidelor, subfamilia caprinelor. Caprele se găsesc și în sălbăticie în unele regiuni din Caucaz, Iran, Afganistan, Irak și România. Domesticirea lor este veche (pare-se din mileniul al VIII-lea î.Hr.). Caprele sunt crescute pentru laptele, pielea, părul și carnea lor.
Din prima parte am văzut că multe cuvinte, inclusiv românescul „capră”, derivă din latinescul capra (capră) și caprinus (adj. referitor la capră). Epitetul specific derivă din latinescul hircus, nume desemnând capra.
Caprele domesticite au primit numele științific Capra hircus în secolul al XVIII-lea, înainte de dezvoltarea teoriei evoluționiste. Această teorie a evidențiat relația strânsă dintre rasele domestice și cele sălbatice. Mulți biologi le consideră acum doar forme domestice ale speciilor sălbatice originale.
Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cei mai mari producători de lapte de capră în 2008 au fost India (4 milioane tone), Bangladesh (2,16 milioane tone) și Sudanul (1,47 milioane tone). India sacrifică 41% din 124,4 milioane de capre în fiecare an. Cele 0,6 milioane tone de carne de capră reprezintă 8% din producția anuală de carne a Indiei. Aproximativ 440 de milioane de capre sunt sacrificate în fiecare an pentru carne în întreaga lume.
În lume existau 837.000.000 de capre în 2008, primele entități ordonate după numărul de capete fiind: China (199.000.000 capete), India (125.000.000), Pakistan (52.800.000), Sudan (40.000.000), Bangladeș (34.500.000), Niger (27.000.000), Iran (26.000.000), Uniunea Europeană (13.200.000), Indonezia (12.450.000), Tanzania (11.700.000), Kenia (11.000.000), Canada (250.000).
La noi, efectivele de ovine şi caprine au avut o tendință oscilantă, atingând în anul 2022 un nivel de 11,692 milioane de capete, respectiv cu 39,1% mai mult faţă de anul 2006. La efectivele de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre UE, după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi după Grecia.
Laptele de capră are globule de grăsime mici, bine emulsionate, ceea ce înseamnă că smântâna rămâne suspendată în lapte, în loc să se ridice în vârf, ca în laptele crud de vacă, așa că nu trebuie să fie omogenizat. Dacă laptele urmează să fie folosit la fabricarea brânzei, nu se recomandă omogenizarea, deoarece aceasta modifică structura laptelui, afectând capacitatea culturii de a coagula laptele și calitatea finală și randamentul brânzei (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-branza). Noi am scris despre brânză „Jocuri de cuvinte – brânză”.
Cu familia Boileau, la castelul din Angers, în 1996
În anul 1996, am fost în Franța, ca profesor vizitator la patru universități, despre care am scris („Călătorii geodezice, Franța, 1996”). Cu această ocazie m-am întâlnit și cu colonelul Jean Boileau, care mi-a fost coleg de curs la Universitatea din Hamburg în anul 1978. Acum are vii și crame pe Valea Loarei, pe care le-am vizitat.
Are și o fermă turistică cu 100 de capre și 7 angajați. Ciobanul principal al fermei era român în 1996. Acum l-a înlocuit fiul său, care e plătit cu 4.000 de euro lunar. Ciobanii de pe la noi se plâng că nu pot găsi ciobani cu salariul de 1.500 de lei! Acolo mulgerea se face automat. Din lapte fac doar brânză. Se produceau, alternativ vreo opt tipuri de brânză, din care am și gustat.
Dar gustul rămâne tot al brânzei de acasă, de la vecinul „nea Nicolae” Arsene, care avea vreo 15 oi și capre și din laptele amestecat făcea o brânză de excepție. La fiecare vizită de weekend în satul natal veneam cu câteva kilograme de brânză la București. Ba uneori, ca să nu uit, veneam și cu carne de vițel, că, de, sâmbăta, cu încredere totală între vecini, îmi șoptea: „Costele, la noapte tai un vițel. Câte kilograme vrei?” Lăsăm specialiștii să se pronunțe asupra caprelor, cărnii, laptelui și brânzei de capră și revenim la lingvistică.
Dar să nu uit ceva. În anul 1981, în cadrul colaborării tehnico-științifice între țările est-europene, am participat la analiza realizărilor fazelor temei, la Štiřín, Cehoslovacia, deoarece eram în colectivul internațional de rezolvare a temei „sistem automatizat de cartografiere”, inițiată în 1977, tot în Cehoslovacia, la Přibram (coordonator dr. ing. Bauer, RDG).
În delegație erau ing. Corcodel, de la IGFCOT, col. dr. ing. Marton Gherasim, șef de laborator și subsemnatul, dintr-un centru de cercetări al M.Ap.N. și dr. ing. Lustig Adrian de la ITC (soțul prezentatoarei TV Eugenuia Vodă). Toți cei trei colegi ai mei au decedat (odihnească-se în pace!).
Într-una din zile gazdele ne-au invitat la fabrica de bere din Velké Popovice, unde se fabrica berea Kozel (țap). Berea se exporta și în Ungaria, cum mi-a declarat un coleg maghiar. Fabrica respecta vechea tehnologie. Materia primă fermenta circa trei luni. Toate operațiunile erau automate.
Doar din vagon erau descărcate manual navetele cu sticle goale și se puneau pe o bandă transportoare. Erau preluate sticlele automat din navete, se spălau și se uscau automat, descărcătorii fiind muncitori vietnamezi. Automat se făcea etichetarea sticlelor, umplerea cu bere, punerea capacelor și așezare în navete.
Navetele cu sticle erau puse automat pe banda transportoare și aceiași muncitori vietnamezi le așezau în vagonul care era apoi închis și sigilat. Așa se forma trenul care imediat ppărăsea rampa din fabrică. Au vrut colegii cehi să ne arate cum ar trebui să funcționeze un sistem automat de fabricare a hărților. Colegul Igor din Irkuțk a întrebat în glumă: „tot cu muncitori vietnamezi la încărcarea și descărcarea hărților?”
După vizitarea fabricii, colegii cehi ne-au invitat în sala de mese. Deoarece multă bere se exporta în Ungaria, au pregătit bucătarii un gulaș unguresc și ne invitau la o despărțitură” unde bucătarii aduceau farfuriile pline cu gulaș. Ne-am luat farfuriile și le-am dus la mese. Ni s-a comunicat că cine mai vrea gulaș să meargă cu farfuria să i se reumple. Așa că vă dați seama că două-trei farfurii au fost de ajuns.
Berea Kozel
O cortină s-a dat automat la o parte și au apărut pe o masă mare halbe de bere goale, cu gura în jos. Așteptam să apară sticlele. Dar gazdele ne-au invitat să mergem cu halba preluată la șase chiuvete apărute prin deplasarea altei cortine. Berea rece curge direct la chiuvetă când folosești robinetul! Fiecare și-a reumplut halba de câte ori a vrut.
Au continuat discuțiile între specialiști în toate limbile, de te credeai în Turnul Babel... Acolo am aflat cum se șterge chimic un detaliu de pe un diapozitiv al hărții, la reîntoarcere am pasat imediat ideea colegilor Adriana Stoica, Cornel Nicolaescu, ei au propus soluția unei simple carioci cu ferocianură de potasiu, inovație, le-am acceptat-o rapid etc. Operatoarele cartograf au fost mulțumite, că foloseau până atunci șabărul, înlăturând mecanic elementele... Istorie...
Discuțiile pe temă s-au desfășurat până la 21.00, pe la 19.30 altă gustare, berea tot rece de la robinet... Cu toate că toaletele au fost intens folosite pe timpul activității, după plecarea la ora 21.00 spre orașul gazdă, unde eram cazați, la cererea unor reprezentante ale sexului frumos, pe la 22.00 autobuzul a oprit lângă o pădure, domnii în dreapta, doamnele în stânga etc. Kozel, kozel, ce ne-ai făcut?
Capra în expresii (pamflet)
Moto: „Ies, grăbit, cu furca-n poartă,/ Injurând ca un ateu:/ Capra din vecini e moartă…/ După cucuruzul meu!” (Capra vecinului, de Sorin Olariu)
Știm toți din viață (mai ales noi, cei de la țară), unii și din carte că i se zice „capră” animalului descris mai sus, dar și unui joc popular din obiceiurile de Anul Nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră care bate ritmic din fălci (https://www.youtube.com/watch?v=5T_BOl1wU1M).
„Capră” i se mai zice unui joc de copii, suportului de lemn cu patru picioare pe care se taie lemnele cu fierăstrăul, sistemelor de lemne încrucișate pentru susținerea schelelor de lucru, scaunului sau lăzii pe care stă vizitiul în partea dinainte a trăsurii sau a căruței, aparatului de gimnastică pentru sărituri, unui instrument în Oltenia pentru măsurat distanțe, asemănător compasului cu o deschidere de doi metri etc.
Capra de munte
Argou (2007) ne ține la curent de noi sensuri pentru „capră”, peiorativ căpătând această poreclă și un homosexual pasiv, probabil acceptat și de Eurovision, o damă cam cicălitoare, mahalagioaică, dar și un scaun înalt de bar. Acelaș dicționar ne informează că se numește „picior de capră” un instrument de forma literei T, folosit ca șperaclu de că șutitorii înmulțiți în capitalismul de cumetrie.
Sunteți familiarizați cu cuvinte compuse precum „capră de stâncă”, sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă (Capra ibex), „capră-neagră” sau „capră-de-munte”, sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra).
Cu cuvintele compuse „capră domestică” (Capra hircus), „capră de lapte”, „capră de carne”, „capră de angora” sunteți familiarizați, iar cei ca mine, de la țară și cu varietatea de ardei „cornul-caprei” sau cu plantele „barba-caprei”, „măcrișul-caprei”, „piciorul-caprei”, „țâța-caprei” etc. Există și un vânt numit „cornul-caprei”.
Capră de angora
Popor inteligent, poporul a creat multe expresii cu capra asta. Multor politicieni li s-ar putea aplica expresia „capră scăpată în grădină”, că de, noi, ale(r)gătorii sau politicienii între ei acordăm încredere unor persoane necinstite, chiar acum „analizîndu-se” activitatea decoratului de americani și francezi, generalului Coldea.
Văzând ce prost merge guvernarea PNL-USL aleasă de JW la întâmplare, că PNL se ducea de-a berbeleacul, președintele-meditator Jules Werner, autor „pas cu pas” al romanului Ocolul Pământului în două mandate, a luat măsuri. Cu toate că dăduse PSD-ului vorba aia readusă în țară de un român din Suedia (muj în țigănească), că-l acuzase că vinde Ardealul, l-a chemat la guvernare. Ciolacu a acceptat!
Că de, în Germania câștigaseră alegerile social-democrații, UE i-a cerut aducerea PSD la guvernare, așa că renumitul scriitor „a împăcat și capra, și varza”, adică și PSD, și PNL, i-a mulțumit și pe unii, și pe alții, împăcând două interese opuse, trezindu-ne noi cu un prim-ministru ce a furat la doctorat, după care a urmat covrigarul cu bacalaureatul întârziat.
Ocolul Pământului în două mandate
Pe care alegeți să-i numiți „capre râioase”, adică oameni înfumurați, vă privește pe fiecare, că e ușor de ghicit pe plan local și națiomal. Eu mă tot mir de chestia „capra sare masa și iada sare casa”, cu gândul că neuroparlamentarii copii, Șoșoacă și Lazarus, sigur îi vor întrece pe neuroparlamentarii veterani ieșiți din uz, rămași numai cu indemnizațiile babane, de exemplu Macovei, Stolojan sau Petrov, alias Băsescu.
Lui Șoșoacă i se potrivește și „sare capra în zestre”, care se spune fetelor obraznice, când se produce o dezordine mare, un talmeș-balmeș, gândindu-mă eu la tărăboiul madamei din sala de plen sau de pe holuri, poate calmată sau necalmată de Lazarus, cel ales șef de studenții cărora le-am predat și eu oarece... Exportăm tărăboiul!
„Stăm capră” la NATO? Donăm PATRIOT!
Unii ale(r)gători optează pentru „a merge capra”, adică preferă să umble de-a bușilea, alegând primar pe Nicușor Dan, bun gospodar, care nu s-a remarcat cu nimic, care și la peste 50 de ani de viață „stă în gazdă”, fiind obișnuit cu „balada chiriașului grăbit”, de George Topîrceanu (recită Buluș https://www.youtube.com/watch?v=UOvGE71E5Ag).
Din dicționarul Argou (2007) aflăm ce înseamnă „a se pune capră” sau „a sta capră”, care se referă la poziția damei la un anumit eveniment. Politicienii au extins valabilitatea la a lua poziția de supus în relațiile cu licuricii mari, direct sau prin ambasadori, inclusiv cu SUA și NATO, neîntrebând poporul dacă vrea război, definind noi războiul actual de prin (verzi la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-razboiul-ucraina.html) poligonul Ucraina, că am cam ajuns în impas (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-impas.html), unul cam mare.
Wild goat
Și alte etnii sunt prezente cu caprele lor. Englezii, cu goat, she-goat, he-goat și billy-goat, au și cuvinte compuse sau expresii, precum: alpine goat (capra de munte); angora goat (capră de angora); fainting goat syndrome (sindromul caprei leșinate, myotonia congenita); goat cheese (brânză de capră); goatflesh și goatmeat (carne de capră); goatfuck; goatherd (turmă de capre); goatmilk (lapte de capră); play the goat (a juca capra); wild goat (capră sălbatică) etc.
Francezii au ale lor capră și țap (chèvre și bouc), care, ca și la noi, au mai multe semnificații. De la chèvre au derivat: chèvre alpine (capră alpină); chèvre domestique (capră domestică); chevreau (ied); fromage de chèvre (brânză de capră); lait de chèvre (lapte de capră); ménager la chèvre et le chou (a împăca și capra și varza); vin à faire danser les chèvres (vin ce face capra să danseze, adică vin prost) etc.
Referitor la capră și la varză, știți că aveam și noi problema „cum treci peste o punte cu lupul, capra și varza, dacă nu poți să treci decât cu două articole o dată”. Poate vă gândiți și o rezolvați acum, că nu poți lăsa împreună lupul și capra, dar nici capra și varza.
Există și proverbe și zicători (proverbes et phrases toutes faites), precum: où la chèvre est attachée, il faut qu’elle broute (unde-i legată capra, acolo pășește), il serait amoureux d’une chèvre coiffée (e-ndrăgostit de-o capră coafată, adică de o urâtă).
Trecem granița la nemți, care folosesc destule cuvinte pentru capră, Ziege, Geiß (în Elveția și Liechtenstein) și Zicke fiind cele mai utilizate. Specialiști în cuvinte compuse, din Ziege nemții au creat: Angoraziege (capră de angora); Hausziege (capră domestică); Milchziege (capră cu lapte); Wildziege (capră sălbatică); Ziegenbart (barbă de capră, cioc); Ziegenbock (țap); Ziegenfleisch (carne de capră); Ziegenmilch (lapte de capră); Ziegenkäse (brânză de capră); die Ziege des Nachbarn (capra vecinului) etc. Din expresia alte Ziegen lecken auch gern Salz, „și caprelor bătrâne le place să lingă sare”, să înțeleagă fiecare ce vrea!
Flammkuchen mit Kürbis, Feigen und Ziegenkäse (tarte flambate, cu dovleac, smochine și brânză de capră)
Am ajuns la cei cu „operația specială”, care folosesc koza - коза, „capră”, kozjol - козёл, „țap”. Folosesc pentru capră și sinonimele jamanka - яманка, jamanușka - яманушка, imanka - иманка, imanușka – иманушка. Rușii au creat proverbe și zicători (пословицы и поговорки), precum: коза со двора, так козёл через тын глядит, „capra e din curte, așa că țapul apare în fundal” (despre perechea nelipsită), козла спереди бойся, коня - сзади, а злого человека - со всех сторон, „ferește-te de fața caprei, de curul calului și de omul rău din toate părțile”, любовь зла — полюбишь и козла, „dragostea e oarbă” (de fapt „iubirea e rea, poți iubi și-o urâtă”), не верь козлу в капусте, а волку в овчарне. „nu te încrede în capra intrată în varză și în lupul intrat în turma de oi” etc.
Prin Rusia circulă și automobilul Козёл - Țap
Capra în (c)arte
Dacă Bujor ne informa că „Ionel ciobănelu se întorcea cu caprele de la păscut”, Negruzzi ne aducea aminte că laptele de capră e un medicament („Laptele de capră îl mai ușură puțin [pe bolnav].”). Cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu observa în folclorul transilvan prezența vorbelor despre pielea de capră prelucrată pentru încălțăminte („Să-i cumperi cizme de capră,/ Că altele se tot crapă.”).
Ion Creangă a creat povestea Capra cu trei iezi, în care noi, cei de la țară, ne-am recunoscut imediat giumbușlucurile proprii asemănătoare celor ale iezilor, fiind mulțumiți de pedeapsa aplicată lupului, altfel inteligent animal (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1), despre care noi am scris, inclusiv în revista Luceafărul. Poate vreți să ascultați povestea (https://www.youtube.com/watch?v=5IH2iOMkpcY)...
Odobescu, scriitor, dar și bun vânător, a scris despre capra neagră („Pe stânci albicioase ce se pierd în văzduh, s-arată sfiață capra-neagră, cu cornițele-i crescute în formă de cârlig.”). Cred că vreți să aflați 50 de curiozități (https://www.youtube.com/watch?v=NKFqSLoFGXU&t=210s) despre acest animal ce trăiește și la noi.
De „capra trăsurii” sau a căruții pomenesc Dumitriu („omul lungea gâtul pe lângă capra trăsurii”), Sadoveanu („Ciornea, de pe capră, ducea în galop caii ninși de spumă”), Popa („într-o săritură a fost pe capră și a dat bici cailor”), poate imitându-l pe Creangă („Moș Nichifor se azvârle pe capră, dă bici iepelor.”).
Și scriitorii străini au scris despre capră. În 1992, Lucy M. Dobkins, în Tată, e un hipopotam în struguri, scria despre carnea de capră (goatmeat): „Mirosurile minunate de tocană de capră cu legume și de pâine coaptă umpleau casa.” (The wonderful smells of vegetable goatmeat stew and baked bread filled the house. [1992, Lucy M. Dobkins, Daddy, There's a Hippo in the Grapes, Pelican, published 1992, ISBN, page 59]).
Și cuvântul francezuilor, chèvre, „capră” e folosit de scriitori. Alphonse Daudet, în Scrisori de la moara mea: capra domnului Seguin, scria: „Ah! Gringoire, ce drăguță era capra domnului Seguin! Ce drăguță era cu ochii ei blânzi, cu barbă de subofițer, cu copitele negre și strălucitoare, cu coarnele în dungi și cu firele lungi albe de păr care o făceau să arate ca o chiflă! […] — Și apoi, docilă, mângâietoare, lăsându-se mulsă fără să se miște, fără să bage piciorul în vas. O dragoste de capră...” (Ah ! Gringoire, qu’elle était jolie la petite chèvre de M. Seguin ! qu’elle était jolie avec ses yeux doux, sa barbiche de sous-officier, ses sabots noirs et luisants, ses cornes zébrées et ses longs poils blancs qui lui faisaient une houppelande ! […] — et puis, docile, caressante, se laissant traire sans bouger, sans mettre son pied dans l’écuelle. Un amour de petite chèvre… [Alphonse Daudet, Lettres de mon moulin : La chèvre de monsieur Seguin]).
Armoiries avec une chèvre, „stemă cu o capră” (heraldică)
Trecem la nemți, cu cuvântul lor Ziege, „capră”. Jan Graf Potocki, în romanul Manuscrisul din Zaragoza sau Aventurile în Sierra Morena, scria: „Așa că am ieșit din coliba ta și ți-am văzut de fapt capra albă întorcându-mi spatele și arătându-mi ugerul ei bombat.” (Ich trat also aus Ihrer Hütte und erblickte tatsächlich Ihre weiße Ziege, die mir den Rücken zuwandte und mir ihr pralles Euter zeigte. [Jan Graf Potocki: Die Handschrift von Saragossa oder Die Abenteuer in der Sierra Morena. Roman. Gerd Haffmans bei Zweitausendeins, Frankfurt/Main 2003, Seite 127 f. Übersetzung von 1962 des teils französischen (1805-14), teils polnischen Originals, 1847]).
Nemții zic crapului Ziege (capră)!
Am ajuns din nou la cei cu „operația specială”, cu a lor capră koza - коза, cu sinonimele яманка, яманушка, иманка, иманушка. Turgheniev, în Întâlnirea mea cu Belinsky, scria în 1869 „Îmi amintesc că Belinsky, o persoană cu totul nepractică în sensul lumesc, a cumpărat, de altfel, la sfatul unui medic, o capră pentru lapte, dar capra, din cauza bătrâneții, nu avea lapte.” (Помнится, Белинский, человек совершенно непрактический в житейском смысле, купил, между прочим, по совету доктора, козу для молока, а у козы за старостью лет молока не оказалось. [И. С. Тургенев, «Встреча моя с Белинским», 1869 г. [Викитека]).
Capra în onomastică
Știți toți că există constelația Capricorn sau Cornul-Caprei, ba de la ea și zodia Capricorn, în care e născută Viorica, dar, om cu capul pe umeri (vezi la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-horoscop.html), nu prea cred în horoscop, zodiac sau în zodii. Creadă fiecare în ce vrea!
Din dicționarul Onomastic (1963) aflăm de nume precum Caprii (la genitiv) sau Căprăi Andronic, armanu, Caprea, Căprescu, * Căprănești, fam., olt., Căpriĭa, Caprina, Capreș, Capriș [armean], Căpriț și Căprițî, Căproiu, Căprariu, Caprace ș.a. A existat Justin Capră, inventatorul aparatului individual de zbor, putând domniile voastre să urmăriți un interviu cu domnia sa, inventarorul (https://www.youtube.com/watch?v=hyFWMbTGpT8).
Alde Capră vă salută
Există comuna Coarnele Caprei în partea nordică a județului Iași aproape de limita cu județul Botoșani, care în anul 1991 avea 3.728 locuitori, în 2021 2.438 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.091 de locuitori. Ce ziceți Jules Werner, Ciucă și Ciolacu? Mai ales „moldoveanul” Ciolacu!
Poiana Țapului este o localitate componentă a orașului Bușteni, din județul Prahova. Se află pe valea Prahovei, la sud de localitatea principală a orașului. Capra Foii este o cabană în județul Vâlcea, de care e interesat Cîțu... A fost și un punct terminus al căi ferate cu „mocniță” ce pleca din comuna mea, Stâlpeni, dar a fost dată imediat la fier vechi...
Goat al englezilor e prezent în onomastică. Goat, „Capră”, ca nume proopriu, este al optulea an din ciclul de 12 ani al zodiilor cu nume de animale care apar în zodiacul chinezesc legat de calendarul chinezesc (semne zodiacale chinezești cu nume de animale: șobolan, bou, tigru, iepure, dragon, șarpe, cal, capră, maimuță, cocoș, câine, porc). Există și prescurtare GOAT (Greatest of All Time, „cel mai mare din toate timpurile”).
Alde Chèvre, „Capră”, vă salută
Pentru franțuzescul chèvre am găsit nume proprii doar în rețelele de socializare. Dar din bouc, „țap” a apărut numele propriu Bouc, găsindu-l noi ca denumirea unei insulițe franceze situată la capătul canalului Caronte, în Bouches-du-Rhône, denumire a unei comune, Port-de-Bouc, în Bouches-du-Rhône (Gura de vărsare a Ronului; „acest canal ar merge direct de la Marsilia la Etang de Berre, iar de acolo, prin Martigues și Bouc, ar duce la canalul Arles de la Bouc și Rhône”, scria Jules Charles-Roux, în Vingt ans de vie publique, „Douăzeci de ani de viață publică”, 1892, page 375).
Le canal de Caronte vu du ciel (canalul Caronte văzut de sus)
Trecem iar granița la nemți, cu ale lor Ziege, „capră”, Geiß, „capră”, Bock, „țap” etc. Și Zege și Bock au devenity nume de familie. Bock este și numele unui municipiu din Minnesota.
Raport al unei baze de date pentru numele de familie Ziege
Cei ocupați cu „operația specială” folosesc koza - коза, „capră”, și kozjol - козёл, „țap”. Deoarece și cehii, slovacii, polonezi ș.a. folosesc koza pentru capră, Koza a fost denumit unul care a avut în îngrijire caprele sau unul care a semănat cu o capră, fizic sau comportamental. Pentru Koza am extras un raport dintr-o bază de date.
Sort results (rezultate sortate pe țări)
Țara | Număr |
| Clas. pe zonă |
|---|---|---|---|
Poland | 9.755 | 1:3.896 | 411 |
South Africa | 4.807 | 1:11.271 | 1.404 |
Japan | 3.335 | 1:38.334 | 3.448 |
United States | 2.158 | 1:167.961 | 17.012 |
Turkey | 1.124 | 1:69.236 | 6.467 |
Germany | 621 | 1:129.638 | 15.793 |
Ukraine | 618 | 1:73.661 | 10.558 |
India | 595 | 1:1.289.186 | 50.713 |
Czechia | 506 | 1:21.015 | 3.225 |
Hungary | 360 | 1:27.267 | 3.021 |
France | 334 | 1:198.870 | 30.934 |
Canada | 251 | 1:146.795 | 15.033 |
Russia | 220 | 1:655.105 | 56.611 |
Austria | 213 | 1:39.979 | 6.421 |
Slovakia | 174 | 1:30.669 | 5.399 |
..... |
|
|
|
Serbia | 103 | 1:69.368 | 6.201 |
Belarus | 19 | 1:500.056 | 46.922 |
Croatia | 18 | 1:234.922 | 26.068 |
Romania | 4 | 1:5.019.468 | 62.922 |
..... |
|
|
|
Azerbaijan | 1 | 1:9.649.122 | 47.873 |
Parte a unui raport al bazei de date pentru numele Koza, „Capră”
La raportul de mai sus există o observație pe care o redau: „The alternate forms: Koža (106), Kóza (1) & Kozá (1) are calculated separately”, adică „formele alternative .... sunt calculate separat” (site-ul forebears.io, cu un clic pe unul din cuvinte ajungeți la el).
De Kozel scriem doar că în SUA, după recensământul populației din 2010 (2010 United States Census), Kozel este al 17.970-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 1.555 persoane (din care 95.56% albi).
Slavii Oksana, Olesia, Elena și Serghei Kozel (Țapu) vă salută
Oricum, mai învățarăm oarece. Așa că, iubitori sau neiubitori de capre sau caprine, de lapte și de brânză de capră, de bere Kozel, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Poate fi și din zodia Capricorn. Dar să nu fie prea târziu...
NC, din Balanță, căsătorit cu Viorica, din Capricorn, dar nu cred deloc în zodii (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-horoscop.html)
-->
Comentarii
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
capră, capre s. f. 1. (peior.) homosexual pasiv. 2. (peior.) femeie cicălitoare, mahalagioaică. 3. scaun înalt de bar.
a împăca și capra, și varza expr. (pop.) a adopta o atitudine care să mulțumească în egală măsură două sau mai multe persoane cu puncte de vedere ireconciliabile.
a se pune capră expr. 1. (er. – d. femei) a lua poziția în care penetrarea vaginului se face din spate. 2. (vulg., peior.) a fi homosexual pasiv.
a sta capră expr. (er. – d. femei) a lua poziția în care, în actul sexual, penetrarea vaginului se face din spate.
picior de capră expr. (intl.) instrument de forma literei T, folosit ca șperaclu.