Jocuri de cuvinte - carne
Geografie lingvistică
Carnea în viață și (c)arte
Moto: „Pentru cine-i amator/ Şi îmi place-un pic şi mie,/ Am produse de-abator/ Şi mai am şi... carne vie!” (Reclamă la un magazin care comercializează carne şi preparate din carne, vânzătoarea fiind o tânără atrăgătoare, de Liviu Sergiu Manolache, din Flori de mătrăgună, 2003)
Chiar și în biblie se pomenește de carne. Exemplificăm doar prin câteva versete: Ezechiel 24:10 („Mâna pe lemne, aprindeți focul, fierbeți carnea bine, adăugați mirodenii și lăsați oasele să fie arse.”), Regi 17: 6 („Corbii i-au adus pâinea și carnea dimineața, apoi și seara și el bea apă din pârâu.”), Exodul 29:31 („Să luați berbecul hirotonisirii și să-i fierbeți carnea într-un loc sfânt.”), Geneza 25:29 („Când Iacov a gătit tocana, Esau a venit de la câmp și a fost furios.”) ș.a. Faceți bine și nu citiți doar biblia!
Scriitorii români au amintit de carne în operele lor, exemple fiind Vasile Alecsandri („El scoase o torbă plină de cărnuri fripte”), George Coșbuc („Doctorul în carnea mea/ Adâncă brazdă taie”) sau Ion Creangă („Când ți-oi spune până la sfârșit, cred că ți s-a încrâncina și ție carnea pe tine”).
Nici basmele n-au ocolit tema, remarcându-se mai ales Ispirescu („Făt-Frumos privea și creștea carnea pe el de mulțumire”, „Când aducea fata paloșul... da în carne vie...”, „Porunci de tăie un bou și alese toate cărnurile la un loc...” sau „Îi sărise inima de frică și-i tremura toate cărnurile...”).
Englezii au destule cuvinte pentru carne, precum beef, „carne de vită”, flesh, „carne, fleică (partea moale a corpului, mușchi și grăsime)”, meat, „carne”, pork, „carne de porc”, steak, „(carne friptă pe )grătar, friptură, biftec, cotlet”, viand etc.
Beef
Mai e necesară o observație. Cuvintele engleze ce definesc animale vii provin din germană, că nemții, ciobani și porcari, se ocupau cu creșterea lor. Cele referitoare la carnea animalelor sunt importate din franceză, că ei au creat gastronomia cărnii. Așa există: oaie (vie) - sheep (din proto-Germanicul *skēpą), carne de oaie - mutton (din vechiul francez mouton), porc - pig (animal, din germană), carne de porc - pork (din vechiul franțuzesc porc), vițel (viu) - calf (din proto-germanicul *kalbaz), carne de vițel - veal (din anglo-Normandul veel), beef (din vechile franceze buef, boef, „bou”).
Am aflat cele de mai sus citind memoriile lui Radu Beligan, cel care ne îndemna să ne caracterizăm viața cu un singur cuvânt, „Mulțumesc!”, dar care povestea și că „Anul 1938 a fost anul de maximă bunăstare a României. Te duceai la restaurant și mâncai o supă bună, o pârjoală cu piure sau cartofi prăjiți, un desert și o bautură și plăteai 7 lei. Aveam un salariu de tânăr actor de 4.000 de lei."
În 1918, sub porecla Fannie Farmer (fermierul haios), în manualul Cartea de bucate, cap. XVII, Păsări de curte și vânat, se scria: „ Carnea de pui, de găină și de curcan are fibre mult mai scurte decât cea a animalelor rumegătoare și nu este amestecată cu grăsime, grăsimea fiind întotdeauna găsită în straturi direct sub piele și în jurul intestinelor.” (The flesh of chicken, fowl, and turkey has much shorter fiber than that of ruminating animals, and is not intermingled with fat,—the fat always being found in layers directly under the skin, and surrounding the intestines. [1918, Fannie Farmer, Boston Cooking-School Cook Book, Chapter XVII: Poultry and Game]).
La 19 octombrie 2010, Andy Atkins, în „Dezbaterea despre consumul de carne nu taie muștarul”, în The Guardian, scria: „În timp ce persoanele care nu mănâncă deloc carne sunt identificate și identificabile ca vegetarieni, nu există un termen comun acceptat pentru persoanele care o mănâncă doar de câteva ori pe săptămână și sunt selective în ceea ce privește calitatea acesteia.” (While people who eat no meat at all are identified and identifiable as vegetarians, there is no commonly accepted term for people who eat it only a couple of times a week and are selective about its quality. [2010 October 19, Andy Atkins, “Debate on meat-eating does not cut the mustard”, in The Guardian]).
La 26 iulie 2013, Nick Miroff, în „Mexicul are gustul să mănânce insecte […]”, din The Guardian Weekly, volumul 189, numărul 7, pagina 32 scria: „Piața San Juan este cea mai faimoasă delicatesă de carne exotică din Mexico City, unde un cumpărător aventuros poate vâna creaturi greu de găsit […] Dar cele mai scumpe articole de pe piață nu sunt fripturile armadillo sau chiar tonul roșu.” (The San Juan market is Mexico City's most famous deli of exotic meats, where an adventurous shopper can hunt down hard-to-find critters […] But the priciest items in the market aren't the armadillo steaks or even the bluefin tuna. [2013 July 26, Nick Miroff, “Mexico gets a taste for eating insects […]”, în The Guardian Weekly, volume 189, number 7, page 32]). Insect? Hm!
Alegând doar steak, există cuvinte compuse și expresii, precum: all sizzle and no steak (toate sfârâie și fără friptură, un lucru sau persoană care nu reușește să corespundă descrierii sau promovării în avans); chicken-fried steak (friptură de pui); cowboy steak sinonim cu ribsteak („friptură de vită cu sos atașat”); hamburger steak (friptură de hamburger); pork steak (friptură de porc) etc. Francezii folosesc viande, moștenit din vechiul cuvânt francez viande, moștenit din cuvântul latin târziu *vivanda, alterare a cuvântului latin vivenda, forma la plural a neutrului vivendus, derivat din vivere, „a trăi”. Comparați cuvântul cu cuvintele englez viand, italian vivanda, prtughez vivenda, spaniol vivienda.
La început însemna orice hrană, cu sau fără carne. Apoi s-a rezumat la corpul tăiat al unui animal, în opoziție cu vegetalele și ouăle. Într-o revistă literară din 1830 se scria: „Observă însă o masă bine aprovizionată, o cină rezervată pentru patru ofițeri. «Dar există carne pentru opt; nu le poți cere acestor domni să împartă această masă cu doi călători care mor de oboseală și foame?»” (Cependant ils remarquent une broche bien garnie, souper réservé à quatre officiers. — «Mais il y a des viandes pour huit; ne pouvez-vous prier ces messieurs de partager ce repas avec deux voyageurs mourant de fatigue et de faim ?» [Anonyme, Revue littéraire, 1830, Revue des Deux Mondes, 1830, tome 1]).
Descriind traversarea Mării Groenlandei, Jean-Baptiste Charcot scria: „[…] la primul simptom, apariția unui ușor edem pe piele, a trebuit să se oprească orice consum de carne conservată și să se consume exclusiv legume conservate sau uscate și carne proaspătă.” ([…] au premier symptôme, l’apparition d’un léger œdème prétibial, il fallait cesser toute absorption de viande de conserve et se nourrir exclusivement de légumes conservés ou secs et de viande fraîche. [Jean-Baptiste Charcot, Dans la mer du Groenland, 1928]).
Și Honoré de Balzac scria despre carne: „Erau resturi de carne de vită fiartă cumpărată de la un ins cu o tigaie ușor zgâriată, si prăjite apoi în unt cu ceapă tăiată felii subțiri, până când untul a fost absorbit de carne si ceapă, astfel încât vasul de hamal părea ars.” (C’étaient des restes de bœuf bouilli achetés chez un rôtisseur tant soit peu regrattier, et fricassés au beurre avec des oignons coupés en tranches minces, jusqu’à ce que le beurre fût absorbé par la viande et par les oignons, de manière que ce mets de portier présentât l’aspect d’une friture. [Honoré de Balzac, Le Cousin Pons, 1847]).
Cuvântul viande poate fi folosit și peiorativ, cu referire la corpul uman, familiar, de exemplu „tout l’été, les touristes exposent leur viande sur les plages”, adică „toată vara turiștii își expun carnea la soare pe plajă”. Lasă că noi suntem mai sadici când spunem „gagicele își expun hoiturile la soare”.
Curajoșii francezi declară asta și în scris, precum Antoine Bello, în Ada: „Pentru ei, femeile erau bucăți de carne pe care le mușcau și le scuipau la fel de uscate dacă respectiva carne nu era pe placul lor.” (Pour eux, les femmes étaient des pièces de viande, dans lesquelles ils mordaient à pleines dents et qu’ils recrachaient aussi sec si la bidoche n’était pas à leur goût. [Antoine Bello, Ada, Gallimard, Collection Blanche, 2016, 191]).
Francezii folosesc și chair pentru carne, în vechea fanceză charn sau char, moștenite din cuvântul latin carnem, acuzativul lui caro, despre care am scris la început.
Toutes les parties molles du corps (toate părțile moi ale corpului)
Așa numesc francezii în anatomie toate părțile moi ale corpului unui animal. Tot așa numesc în nutriție carnea animalelor terestre și a păsărilor, considerată ca hrană (en nutrition, la viande des animaux terrestres et des oiseaux, considérée comme aliment). Extind denumirea și la pulpa unui fruct.
Trecem granița la nemți cu cuvântul lor Fleisch (cu gândul la fleica noastră ce de toate zilele), moștenit din medievalele germanice fleisch, vleisch, moștenite din vechiul germanic fleisk, „carne„” derivat din proto-vest-germanicul *flaiski, „carne”.
Germanii definesc anatomic cuvântul ca „Muskel- und häufig auch Fettgewebe”, „mușchi și adesea și țesut adipos”, iar ca hrană „Nahrungsmittel: ein aus Fleisch von Tieren gewonnenes”, adică „hrană: una derivată din carnea de animale”. Și au apărut: Muskelfleisch, „(carne de) mușchi”, koscheres Fleisch, „carne cușer”, Tierfleisch, „carne de animale”, Eisbein, „bucată (de carne) de porc” Filet, „file”, Kotelett, „cotlet”, Rippchen, „coaste”, Schinken, „șuncă”, Schweinshaxe, „porc”, Schweinerücken, „cotlet de porc”, Spanferkel, „purcel de lapte”, Speck, „slănină”, Steak, „friptură”, Wurst, „cârnat” etc.
Ba au mai apărut și Delfinfleisch, „carne de delfin”, Dörrfleisch, „pastramă de vită”, Dosenfleisch, „conserve de carne”, Ekelfleisch, „carne fără gust”, Entenfleisch, „carne de rață”, Fischfleisch, „(carne de )pește”, Formfleisch, „carne tocată”, Konservenfleisch, „conserve de carne” sau „carne conservată” etc.
Christian Graf von Krockow, în Ora femeilor, scria: „Este mult mai rău cu carne, cu grăsime și cu ouă, decât cu fructe și legume.” (Viel schlimmer als mit Obst und Gemüse steht es mit dem Fleisch, mit Fett und mit Eiern. [Christian Graf von Krockow: Die Stunde der Frauen. Bericht Pommern 1944 bis 1947. Nach einer Erzählung von Libussa Fritz-Krockow. 11. Auflage. Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/ München 2000, ISBN 3-421-06396-6, Seite 133. Erstauflage 1988]).
În romanul Şaisprezece cuvinte, Nava Ebrahimi scria: „Când a făcut tocană, și-a pescuit cea mai bună [bucată de] carne înainte de a o servi.” (Wenn sie Eintopf kochte, fischte sie das beste Fleisch für sich heraus, bevor sie ihn servierte. [Nava Ebrahimi: Sechzehn Wörter. Roman. btb, München 2019, ISBN 978-3-442-71754-5, Seite 29]).
Mechtild Borrmann, în romanul Trecătorii frontierei (povestea unei copilării germane pierdute), scria: „Aici ai mâncat carne, supe fine și deserturi”. (Hier aß man Fleisch, feine Suppen und Nachspeisen. [Mechtild Borrmann: Grenzgänger. Die Geschichte einer verlorenen deutschen Kindheit. Roman. Droemer, München 2019, ISBN 978-3-426-30608-6, Seite 167]).
Ștefan cel Mare?
Ștefan cel MareRușii au pentru carne cuvântul mjaso - мясо, pronunțat „miaso”. Cuvântul e moștenit din proto-slavicul *męso, acesta din proto-indo-europeanul *mḗms. Comparați, cum am scris mai sus, cu sârbo-croatul meso, maso în cehă, mięso în poloneză, meso în slovenă etc, dar și cu mensa, „carne” în vechera prusacă.
Dacă mergeți să cumpărați carne în Rusia, puteți folosi pentru mușchi myshecnaja tkan` - мышечная ткань, plot` - плоть, musculy - мускулы și myshcy - мышцы, pentru carne în general mjasnoe - мясное sau uboina - убоина (carne în urma sacrificării), pentru carne tocată și frământată mesilovo - месилово, mesilovka - месиловка, mjasopubka - мясорубка, pubilovka - рубиловка. Jocuri de cuvinte!
Mai puteți folosi beloe mjaso - белое мясо, „carne albă”, dikoe mjaso - дикое мясо, „carne de vânat”, krasnoe mjaso - красное мясо, „carne rosie”, pushecinoe mjaso - пушечное мясо, „carne de tun (acum prin Ucraina)”, rublenoe mjaso - рубленое мясо, „carne tocată”, syroe mjaso - сырое мясо, „carne crudă” și multe alte expresii.
S-o luăm politic! Prin 2003, Svetlana Babaeva și Ekaterina Grigorieva, în articolul Plăcinta în straturi, din Izvestia, folosind carnea ca metaforă, ne lămureau că Vladimir Putin a început distribuirea puterii: „Rolul «cărnii» este atribuit modificărilor la buget și codurilor fiscale - acestea își vor determina propria bază de venit pentru regiuni și municipii, datorită căreia o parte din competențele care le sunt atribuite ar trebui finanțate.” (Роль «мяса» отведена поправкам в Бюджетный и Налоговый кодексы ― они определят собственную доходную базу регионов и муниципалитетов, за счёт которой и должна финансироваться часть возложенных на них полномочий. [Светлана Бабаева, Екатерина Григорьева, «Слоёный пирог», Владимир Путин начал раздачу власти, 18 февраля 2003 г. // «Известия», НКРЯ]). „Carnea” a fost partea consistentă a alocării!
În piesa Trei surori, Cehov scria în 1900-1901: „[Cebutâkin. (intră în sufragerie cu Irina).] Și răsfățul a fost unul cu adevărat caucazian: supă cu ceapă, iar pentru friptură - carne chekhartma (carne fezandată).” ([Чебутыкин. (идя в гостиную с Ириной).] И угощение было тоже настоящее кавказское: суп с луком, а на жаркое ― чехартма, мясное. [А. П. Чехов, «Три сестры», 1900-1901 гг., НКРЯ]).
V. P. Astafiev, în Blestemat și sacrificat (fără asomare?), scria: „Soțul mătușii mele tocmai a tăiat un porc la Lumânărie, iar mătușa a prăjit cartofi cu carne proaspătă în tigaia familiei.” (Тёткин муж на Сретенье как раз свинью заколол, и тётка нажарила картошки со свежей убоиной в семейной сковородище. [В. П. Астафьев, «Прокляты и убиты», Книга первая. Чёртова яма, 1995 г., НКРЯ]). Românii - doar carne!
Undeva în Rețeaua literară am publicat o satiră despre o întâmplare intitulată „Grătar nemţesc”:
V-am promis demult satira
Şi am dat mereu cu clanţa
Am tot luat în mână lira
Că am timp. Veni vacanţa!
Invitai pe neamţ în ţară.
Prietenul e ofiţer,
Venea pentru-ntâia oară
Şi lucra în Bundewehr.
La ţară, la alambic
Am cam degustat o ţuică
Era şi un grătar mic!
Şi niscai friptane, muică!
L-învăţasem că la mine,
Toţi bătrânii beau Fetească,
Asta ştie orişicine,
Însă tinerii… Băbească!
Cu speranţă, cu mult har,
Îi dusesem şi pe ei
Întâi pe la Murfatlar
Şi apoi pe la Jidvei.
Şi am mai lucrat niţel
Iar în anul următor
Omul m-a chemat la el
Erau prietenii „ciopor”!
El n-avea decât grătar
Adusesem eu, ştiţi bine,
Naveta de Murfatlar
Să poată gusta oricine.
„Darul” meu a fost ofrandă
Precum scrie-n cartotecă.
Aşa am primit comandă!
Să trec pe la… vinotecă,
Şi în ce priveşte „darul”
Ei au dat bere la halbă
Iară eu… cu Murfatlarul!
Sticlele formau o salbă…
Vă spun drept că şi Cotnarul
I-a cam făcut harcea-parcea
Plus că, fraţilor, el, „darul”
Avea și coniac... Segarcea!
Vinul tot îl beau doar beţii,
Şi la noi, dar şi pe Rin.
Şi îl cântă doar poeţii!
Noi l-am degustat puţin…
Le plăcea nemţilor „darul”
De îi apucase boala,
Dar beam numai cu paharul
Nu ca pe la noi cu... oala!
Grătar pe Rin
Grătarul când l-am văzut,
Mi-am pus şi eu o-ntrebare:
Cine dracu’ l-a făcut?
Era unul foarte mare!
Şi într-o satiră nouă
Doar spre bucuria vieţii
Iacă, vi-l prezint şi vouă
Să se mire toţi poeţii!
Coontinuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-carne-5
Eseul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - carne.pdf
CN
-->
Comentarii