Jocuri de cuvinte - cartof
Geografie lingvistică
Cartof
Moto: „Ştia doar cum se fierbe apa,/ Proaspăt fiind căsătoriţi,/ Azi ştie cum să taie ceapa,/ Şi face chiar cartofi prăjiţi.” (Au trecut anii..., de Paul Constantin, 2008)
Toți știți ce e cartoful, numind noi așa atât planta erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane, cât și tuberculii cu care se termină tulpinile subterane, de formă rotundă, ovală sau alungită, comestibili, bogați în amidon (Solanum tuberosum).
Cartofi
MDA2 (2010) precizează etimologia: „E ger. Kartoffel”. Așadar, l-am „împrumutat” din germanul Kartoffel, derivat din mai vechile Tartuffel sau Tartüffel (sec. al XVIII-lea), moștenite din italianul tartufolo, diminutiv al lui tartufo, „trufă”, moștenit din latinescul medieval *territūberum sau din latinescul terrae tūber, „tuberculul pământului”.
Cartofi belgieni, în 2020, cultivați de nora noastră Isabelle, ajutată de nepoata Amelie
Utilizarea ca poreclă etnică pentru un neamț se datorează folosirii excesive a cartofilor în bucătăria germană. Și ca să nu fie singurii porecliți, italienilor li se zice Spaghetti (noi le zicem macaronari), iar olandezilor, nu știu de ce, Käskopp (idiot, stupid, persoană nașpa).
Vorbind tot de porecle, dacă unii zic românilor opincari, unii zic ungurilor bozgori, de origine incertă. Poate deriva din maghiarul bocskor, adică încălțăminte fără talpă folosită de păstorii balcanici, în limba română numită opincă. Tot opincari!
Se consideră că ar fi însemnat inițial „om fără țară” în limba maghiară, dar probabil că acest lucru nu este real. Imre, pe de altă parte, crede că cuvântul ar fi putut proveni din română sau slavă. O altă teorie mai puțin probabilă sugerează verbul boscorodi („a mormăi, a murmura”). Dar, fraților, eu și Imre credem că ar putea proveni și din turcescul bozkır, care înseamnă „stepă”. Ar fi „om din stepă” și gata!
În diferite limbi cartofului i se zice:
Comparați sinonimele pentru cartof din limba română cu cuvintele de mai sus și consultați în dicționarele românești: badaliurcă, bandraburcă, baraboi, barabulă, barabușcă, bighiroancă, bigură, boambă, bobâlcă, boboașă, bulugheană, cartoni, colompiră, coroabă, crumpei, crumpene, crumpi, crumpiri, curulă, erdăpane, fidireie, ghibiroancă, ghistină, goață, gogoașă-de-pământ, gonele, gramciri, grumbă, grumciri, grumpe(ne), grumpini, hadaburcă, hilibe, hiribe, măgheruște, măr-de pământ, năpci, nap-de-pământ, ou-de-pământ, pară-de-pământ, perușcă, pichiocă, picioică, piroșcă, poamă-de-pămănt, țermer, vovici. Vedeți la sfârșit istoria cartofului în România de azi.
În copilărie, de la bunici și părinți, în Muscel am învățat cuvântul picioică, trecut peste Carpați de la maghiarul dialectal transilvan pityóka, nefolosit în Ungaria (Magyar értelmező kéziszótár. Főszerk. Pusztai Ferenc. 2. kiad. Budapest: Akadémiai. 2003. ISBN 978-963-05-8416-6).
Piciocile se cultivau bine în lunca Râului Târgului, în parcelele cu chișai, pământ de luncă bun de lucrat, moștenit probabil din bulgărescul кища după MDA2 (2010) sau din maghiarul kösó, „sare gemă”, după Bogrea, Dacor., IV, 799, conform DER (1958-1966), însă schimbarea semantică nu este clară, mai repede referindu-se la radicalul slavonic kiš-, „umed”. Complicată treabă!
Iarna bunica organiza o hopșă (șezătoare) într-o noapte lungă de iarnă, femeile veneau cu furcile și torceau. Mama servea lumea cu boabe de porumb fierte sau cu picioici coapte, neștiind ea că provin tocmai din America.
Se pare că și cuvântul hopșă a trecut Carpații Meridionali, după MDA2 (2010) moștenit din maghiarul hopsába, „tovărășie”, săsescul hopscha. Dar colegul budapestan Imre nu prea găsi cuvântul hopsába în sursele sale. Mai explorează. Nici vecina Dolores nu a auzit de el. Nici colegul berlinez Otto (poreclit de noi Bismark) nu m-a lămurit cu hopscha. Scrie, așa în glumă, că știe doar de Hopse, „șotron”, jocul jucat de nepoatele sale. Zice că ai lui nu sunt sași, dar se interesează!
Întreaga postare în format pdf o citiți prin click pe:
Jocuri%20de%20cuvinte%20-%20cartof.pdf
NC
nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro
-->
Comentarii
Mulțumesc, stimată Rodica! Excelente completări! Vă îmbrățișez!
Cartofii, ventilatorul şi femeia brunetă
Domnul şi Doamna Cartof...
-
1
-
2
-
3
-
4
de 4 Următor →