Jocuri de cuvinte - ciocârlie
Geografie lingvistică
Prima parte este la adresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie
A doua parte la asdresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-n-ciocarlie-1
Ciocârlia în muzică
Moto: „Că e nuntă sau deces,/ O pagubă sau succes,/ Că-i hambarul plin sau troacă/ Românii... cântă şi joacă.” (Cântec, joc şi voie bună, de Gheorghe Ionescu, din Epigrame, 2006)
Nu doar acel lăutar Buruiană, pomenit mai sus de Hogaș, era vestit în interpretarea respectivului cântec. Ciocârlia este la origine „o melodie de dans lăutărească cu o largă circulație, întâlnită în repertoriul lăutarilor din România, Ungaria, Polonia și ai unor țări din Peninsula Balcanică” [Dicționar de termeni muzicali, Istitutul de Istoria Artei G. Oprescu al Academiei Române, Editura Enciclopedică, 2010].
Există opinii care afirmă că inițial melodia ar fi provenit din Asia Centrală, sub forma unei melodii de dans pe care o interpretă dansează imitând mișcările ciocârliei [Arhiva articolului original Despre portul, dansul si cantecul turco-tatarilor din Romania, Maria Oprea, portalul alar.ro al Asociației Liga Albanezilor din România, accesat la 21.12.2022].
Cântată în spațiul cultural românesc cu predilecție la vioară și la nai, melodia și-a pierdut funcția dansantă și reprezintă acum o piesă concertantă de virtuozitate instrumentală, de inspirație populară. Reformularea componistică explică prezența în structura sa a unor elemente onomatopeice și de bravură instrumentală ce tind să redea trilul ciocârliei.
Melodia a fost inițial culeasă și reformulată instrumental de naistul Angheluș Dinicu (bunicul violonistului și compozitorului Grigoraș Dinicu) și făcută celebră de către acesta împreună cu violonistul Sava Pădureanu la Expoziția Internațională de la Paris din 1889.
„Angheluș Dinicu a fost cel mai înzestrat și mai desăvârșit cântător din naiu pe care i-a avut țara noastră și breasla ei lăutărească. Faimoasa «Ciocârlie», — cocarda muzicei românești în toate manifestările ei din afară de hotare sau față de marile personalități ce ne vin dintr-acolo, — a cărei melodie a fost schițată încă de pe vremea lui Barbu Lăutarul, a fost adăugită și desăvârșită de acest neîntrecut depozitar artistic al stilului curat al adevăratului cântec românesc. Când scotea Angheluș, din buzunarul din dreapta al vestei lui, boabele de fasole sau de mazăre uscată, să le împartă în țevile naiului său ca să zică o Ciocârlie, — toată lumea adunată în localul unde cânta taraful lui încremenea cu paharul la gură, pentru ca apoi, la trilurile sfârșitului, să isbucnească în aplauze ce deveneau adevărate ovațiuni.” [George Costescu, Bucureștii vechiului regat, Editura Universul, 1944, p. 278].
La succesul acestei piese au mai contribuit lăutarii Grigoraș Dinicu (nepotul lui Angheluș, care a adaptat piesa pentru vioară) și Fănică Luca prin recitalurile, concertele și ale sale înregistrări, precum și compozitorul George Enescu, cel care a inclus-o în Rapsodia română (1901-1902). Au fost lansate diverse variante instrumentale ulterioare, printre care și cea rock, a trupei Phoenix.
Pe cei iubitori de muzică clasică îi îndemnăm să asculte (la adresa https://www.youtube.com/watch?v=1l3uA-lQFS4), Rapsodia Română de George Enescu dar și să vizioneze filmulețul cu imagini frumoase din România. Amatorii de muzică populară îl pot asculta și viziona pe Grigoraș Dinicu (https://www.youtube.com/watch?v=0V3AAniGYMg), cel care interpretează melodia Ciocârlia la vioară.
Statistică vizionare youtube pe TV în 2022 (Nițu C.)
Dacă preferați naiul (https://www.youtube.com/watch?v=d6ajKT9xzvU), urmăriți-l pe Gheorhe Zamfir, tot cu Ciocârlia. Eu ascult și viziones destul de des două orchestre (la https://www.youtube.com/watch?v=QdOuUg-UeU0), întrunite din Republica Moldova cea a fraților Advahov și cea a fraților Ștefăneț, cu o suită instrumentală de excepție, de mă „spionează” și youtube și mă informează ce am ascultat în anul 2022.
Printr-un mesaj email Luminița B. îmi trimite din Szeged o „nestenmată” adresă youtube cu Ciocârlia (https://youtu.be/g5MQDy-I5XE), interpretată de Baldi Olier, „A famous Romanian tune, originaly composed for violin, here magnificently performed by the phenomenon Baldi Olier. Filmed at "Tur Sinai" Farm in Jerusalem, 2006” (o melodie românească celebră, compusă inițial pentru vioară, aici interpretată magnific de fenomenul Baldi Olier. Filmat la Ferma „Tur Sinai” din Ierusalim, 2006).
Prietenul budapestan Imre Nemeth, nepotul marelui lingvist Gyula Németh (1890–1976), mă informează de orchestra celor 100 de violoniști țigani din Budapesta, (https://www.youtube.com/watch?v=xLMJHsI8qco), care interpretează și Ciocârlia. Orchestra interpretează multe alte melodii din folclorul maghiar și din folclorul țărilor vecine.
La noi există ansamblul Ciocârlia al ministerului afacerilor intene, unde activează o orchestră de muzică populară de excepție și unde au activat numeroși soliști cunoscuți de muzică populară, printre care Gheorghe Turda, Steliana Sima, Cornelia și Lupu Rednic, pe unde au trecut Irina Loghin, Maria Ciobanu, Elena Merișoreanu și mulți alții.
Fanfara Ciocârlia este o formație cunoscută de muzică balcanică formată din 12 lăutari țigani din satul Zece Prăjini, din nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice).
Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia le-a asigurat popularitatea pe plan internațional. Toți membrii formației sunt romi, famfara fiind recunoscută ca una dintre cele mai populare formații țigăneșt contemporane din Europa (cu Moliendo Cafe la https://www.youtube.com/watch?v=QiHmiZQNgL4).
Fanfara Ciocârlia are talentul de a rearanja cântece celebre (Born To Be Wild, James Bond Theme, Caravan, Summertime) într-o manieră proprie. Fanfara Ciocârlia nu folosește niciodată partituri în concertele sale. Din 1996, de la apariție, Fanfara Ciocârlia a susținut mai mult de două mii de concerte în peste 70 de țări. În 2016, formația a sărbătorit 20 de ani de la înființare prin intermediul unui turneu mondial.
Ciocârlia în onomastică
Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume/ Ce dificil îl denumeşti,/ Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele, definiţie epigramatică de A.C. Dragodan, din Dicţionar de epigrame, 1981)
Nume se dau oamenilor (prenume și nume de familie) sau elementelor topografice sau geografice (toponime), companiilor etc. Toponimia nu putea să se lipsească de ciocârlie.
Comuna Ciocârlia
În România, în Dobrogea, în județul Constanța, există comuna Ciocârlia, formată din satele Ciocârlia și Ciocârlia de Sus. În 2011, conform recensământului, populația comunei se ridica la 3.220 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.041 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (85,03%), cu o minoritate de tătari (11,18%). Din punct de vedere confesional, locuitorii sunt în majoritate (82,14%), ortodocși, dar există și minorități de musulmani (11,86%) și penticostali (2,33%).
n exemplu de produs denumit cu numele ciocârlie este cel al unui elicopter ușor cu un singur motor, Aérospatiale Alouette III, cu numele proiectelor SA 316 și SA 319, realizat de compania franceză de aparate de zbor Sud Aviation. Au fost realizate peste 2.000 de unități, dar au fost date licențe și altor fabricanți.
Alouette III a fost un elicopter de succes după Alouette II. Fiindcă scriam despre realizarea după licență și în alte țări, elicopterul a mai fost construit de către Hindustan Aeronautics Limited (HAL) în India, ca HAL Chetak, de către Industria Aeronautică Română (IAR) în Romania, ca IAR 316 și F+W Emmen, în Elveția.
IAR 316 (Alouette III) la un spectacol aerian, Otopeni, 2010
Anticipând viitorul, ciocârlia a devenit numele unei alte companii, Alauda Aeronautics, din Australia, care va proiecta și produce autovehicule care pot și zbura, (Myer Court, Beverley SA 5009, Adelaide).
În România, există în București, pe Splaiul Unirii, nr. 168, Alouette Urban Osteria, unde puteți servi o masă pe cinste, dar puteți comanda meniuri online și pentru acasă. Și dacă mai căutați, găsiți și în alte localități.
Numele s-a extins și la numele de familie. Începem cu noi și cu vecinii noștri, cu care suntem la pachet în Schengen. Bulgarilor și românilor, alergători spre Schengen, nu le lipsesc numele de familie Ciocârlie sau Ciocîrlie (čučulíga – чучулига).
Nume de familie bulgărești în facebook
N ume de familie românești în facebook
Nume de familie finlandeze într-o rețea
Am ajuns la numele Lark al englezilor (din lark, „cocârlie”), care din poreclă la început a devenim și nume de familie și prenume. Există și un râu numit Lark în Anglia, la granița dintre Suffolk și Cambridgeshire.
Și ciocârlia engleză e nume de familie
Alte exemple le puteți găsi și singuri, alegând cuvinte sau grupuri de cuvinte, cu simple căutări de pagini web în internet. Așa ne dăm seama că micuța pasăre cântătoare a creat în jurul ei un univers. Pătrunderea în acest univers vă aduce satisfacții nebănuite.
Sârbii au Ciocârlia ca prenume (Șeva)
Iubitori sau nu ai minunatei ciocârlii, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!
Fișierul în format pdf (descărcați, păstrați, distribuiți!): Jocuri de cuvinte - ciocârlie.pdf
NC
-->
Comentarii