Jocuri de cuvinte - clipă
Geografie lingvistică (pamflet)
Clipa
Moto „Frumoasa mea cu ochii verzi/ Ca marea (când e verde),/ Şi eu te pierd, şi tu mă pierzi.../ (Deşi n-avem ce pierde!)” (În clipa despărţirii, de Victor Macarevici, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Toți știți ce înseamnă o clipă, este scurtul interval de timp foarte scurt. o clipită, între două coborâri succesive de pleoape. E momentul scurt când nu te poți dumiri de ceva, dar poți să ai o scurtă imagine a unei amintiri plăcute sau neplăcute, în funcție de păcatele recunoscute sau nerecunoscute. Cuvânt scris în română întâi de Dosoftei, conform DEX '09 (2009), are etimologia „din clipi (derivat regresiv)”.
Așadar, clipă este derivat regresiv din (a) clipi, verb moștenit din vechiul cuvânt slavonic bisericesc klepati - клепати, moștenit din cuvântul proto-slavic *klepati, „a ciocăni, a bate din palme”, adesea privit ca expresiv sau onomatopeic în natură, derivat din proto-indo-europeanul *klep-, „a bate din palme, a fura (rapid)”.
Clipire
Comparați klepati cu proto-germanicul *klappōną, „a bate din palme, a lovi (mai ales două lucruri unul împotriva celuilalt); a face zgomote puternice, în special respirație sau pulsații; a vorbi” și descendenții săi (din Norvegia – klappa, „a bate”, până în Anglia – clap, „a bate”, Franța – clapper, „a face clic (limba)” etc.). Ca să vedeți că vorba a mers mereu de colo colo.
În diferite limbi clipa s-ar traduce prin:
❁ Abléck în luxemburgheză, Augenblick în germană (din germanicul medieval ougenblick, „privire rapidă”, corespunzând lui Auge, „ochi”, + -n- + Blick, „privire”, înrudit sau achin cu oygnblik - אויגנבליק în idiș, olandezul ogenblik, danezul øjeblik, suedezul ögonblick, norvegianul øyeblikk, vezi și englezescul eyeblink), augnablik în islandeză, augeblikk, augneblunk în norvegiană nynorsk;
❁ agšin - агшин în mongolă;
❁ ákáná în țigănească;
❁ akimirka în lituaniană, mirklis, acumirklis în letonă;
❁ an în turcă și în azeră („moment”, din arabicul ʾān - آن, „moment”);
attimo în italiană (variantă a lui atomo, din latinescul atomus, „moment, instant”);
❁ blink, twinkling, blink of an eye, eyeblink în engleză (din eye, „ochi”, + blink, „clipire”), blunk în norvegiană;
❁ brīdis în letonă („moment”);
❁ brieu în occitană;
❁ byt-diaw – ບຶດດຽວ, bat – ບັດ în laoțiană;
❁ çast în albaneză („moment”, în final din proto-slavicul *časъ, „timp”);
❁ chốc lát, khẩn yếu, một chút, một lát, việc quan trọng în vietnameză;
❁ chvíľa în slovacă, chvíle, chvilka în cehă, chwila în poloneză („moment”, din vechiul germanic hwīla, din proto-germanicul *hwīlō, din proto-indo-europeanul *kʷyeh₁-, „a se odihni”);
❁ clipă în română;
❁ c̣uti - წუთი, meq̇i - მეყი în gruzină;
❁ cӕstyfӕnykъuyyld - цӕстыфӕныкъуылд, uysm – уысм, fӕlkъуӕrd - фӕлкъуӕрд în osetă;
❁ čypčyljar - чыпчылыйар, tugănă - тугэнэ în iakută;
❁ hetk în estonă, hetki, hetkinen în finlandeză („moment”, în final din proto-finicul *hetki, „moment”);
❁ hyn o bryd în velșă;
❁ instant în catalană, engleză și franceză, instante în asturiană, interlingua, portugheză și spaniolă, instanto în ido, instanță în română (toate în final, pe diferite căi, din latininescul instans, instant-, „prezent, apăsător, urgent”, literal „stă aproape”, de la în, „în”, + stāre, „a sta”);
❁ jiffy, jiff în engleză ([din 1780] colocvial, o perioadă de timp foarte scurtă, nespecificată);
❁ kêlî, gav în kurdă;
❁ kitambo, nukta în swahili;
❁ krûu -ครู่, dĭeow - เดี๋ยว în thai;
❁ laḥẓa - لحظة în arabă, lahza în turcă și în uzbecă (din turcicul otoman لحظه, din arabicul laḥẓa لَحْظَة), lahze - لحظه în persană (din arabicul laḥẓa لَحْظَة);
❁ løta în feroeză;
❁ mgnienie în poloneză (din vechiul polonez mgnąć + -enie), mgnovenije – мгновение și mgnovénʹje - мгнове́нье în rusă (din vechiul slavic estic mĭgnovenije - мьгновениѥ, din proto-slavicul *mьgnovenьje, de la *mьgnǫti, „a clipi”, de la *migati, „a clipi”), vokamgnenie - вокамгненне în bielorusă;
❁ mig - миг în bulgară, macedoneană și rusă, mig – міг în bielorusă („clipă, moment”, din proto-slavicul *migъ, „clipă, moment”, din verbul *migati, „a clipi”);
❁ momang în suedeză, momant – момант în bielorusă, momed în bretonă, momen în indoneziană, momenat în bosniacă, moment - момент în rusă și în sârbă, moment în albaneză, catalană, cehă, engleză, estonă, franceză, neerlandeză, normandă, occitană, poloneză, română și suedeză, momenṭi - მომენტი în gruzină, momento în esperanto, italiană, portugheză și spaniolă, momentua în bască, momentum temporis în latină, mument în malteză, mumentu în siciliană [toate în final, pe diferite căi, din latinescul momentum, din *movimentum (comparați cu mai târziul latin medieval movimentum), din proto-italicul *mowementom; echivalent cu moveō „mut, pun în mișcare; excit”, + -mentum, „sufix folosit pentru a forma substantive din verbe”];
❁ muhūrta – মুহূর্ত în bengaleză;
❁ mytʹ - мить în ucraineană („moment, instant”);
❁ mžik în cehă („moment, clipă”, din proto-slavicul *mьžikъ);
❁ nóiméad în irlandeză;
❁ Ogenblick în germană de jos, ogenblik și oogwenk în neerlandeză, ögonblick în suedeză, øjeblik în daneză, oomblik în aafrikaans, øyeblikk în norvegiană și în norvegiană bokmål, oygnblik - אויגנבליק în idiș („clipă”, vezi Augenblick în germană);
❁ okamžik în cehă și în slovacă (din oko, „ochi”, + mžik, „clipire”);
❁ pah - պահ în armeană;
❁ pal - پل în urdu, pal - पल în hindusă (din sanscritul pála - पल);
❁ phlɛɛt- ភ្លែត în khmeră;
❁ pillanat în maghiară (din vechiul maghiar pillanik, „a clipi brusc”, + -at, sufix care formează substantive);
❁ réga' - רגע în ebraică;
❁ sa, kati în shimaoré, sa, saya în shingazidja;
C uvântul clipă în diferite limbi
❁ saat, sebentar în indoneziană;
❁ shíkè - 时候, 时刻, shùnjiān - 瞬間, 瞬间, shíhòu - 時候, 时候 în chineză;
❁ shunkan - 瞬間 (しゅんかん) în japoneză;
❁ silmapilk în estonă;
❁ stigmí - στιγμή în greacă;
❁ stund norvegiană nynorsk și în suedeză („moment”, din vechiul norvegian stund, din proto-germanicul *stundō, „punct în timp, oră”, din proto-indo-europeanul *stut-, din proto-indo-european *stā-, *sth-, „a sta");
❁ sun-gan - 순 în coreană;
❁ tel în neerlandeză („scurt moment”);
❁ tijdstip în neerlandeză (din tijd, „timp”, + stip, „punct”);
❁ trenutak – трену́так în sârbo-croată, trenutak în croată, trenutek în slovenă;
❁ tuokio în finlandeză (din proto-norvegiană [termen?], din proto-germanicul *dōg-, „[rădăcină] zi” și derivat în continuare cu + -io);
❁ wagati în bambara;
❁ xvilína - хвілі́на în bielorusă, xvylýna – хвилина, xvyl`ka - хвилька în ucraineană.
Clipa în expresii
Moto: „La capătul lumii rebele,/ Lăsată în clipa cea fastă,/ Pe ţărmuri cu jaruri de stele,/ E prima... vedetă de coastă!” (Eva, de Eugen Deutsch, din Antologia epigramei româneşti, 2007)
Politicienii folosesc locuțiunea adverbială „într-o clipă” atunci când, de exemplu, acordă numaidecât, îndată, imediat, fără licitație dreptul yancheilor de a construi reactoare nucleare pitice pe aici sau reactoarele 3 și 4 până în 2031-2032, băgându-ne la mâna lor pe un deceniu.
Cum care reactoare pitice? Alea care nu fură omologate în statele alea unite în care nu ni se dă viză și acces și pentru care ni s-au oferit vreo 14 milioane de parai pentru a construi unul experimental pe o proprietate particulară!
Iar pentru reactoarele 3 și 4, sanchi, să devină România independentă energetic, dar mă tot întreb care România, cea care va lua de la o bancă americană 3 miliarde, nu se știe cu ce dobândă, că ciracii de la Curtea Constituțională, cei 9 viteji tocmai votară „în câteva clipe” renunțarea la suveranitatea României.
Judecătorii CCR au decis că o sesizare a Avocatului Poporului este „neîntemeiată”, iar legea 612 este constituțională, deși aceasta practic le dă liber judecătorilor să nu mai respecte Constituția, care devine neobligatorie. Prin aceeași lege, hotarârile CCR devin opționale pentru judecători, deci CCR și-a tăiat instantaneu craca de sub picioare, adică „în clipa aceea” și-a subminat singură și de capul ei rolul în stat.
Că de, de ceva timp CSAT a votat că, sanchi, pentru securitatea cât pe ce națională, cum o fi națională fără suveranitate națională, să aprobe toate investițiile mari, ca să realizeze stăpânii autostrăzi sau alte cele tip Bechtel, când dai banii și nu e, dar și ca armanerntele alea, vechi, dar întâi plătite ca la curve.
„O clipă!” Na, drăcie, suntem băgați fără voia noastră, cât ai zice pește, adică „într-o clipă”, în gura lupului, primind la noi divizia aia celebră, 101 sau ce număr o avea, aeropurtată, care a părăsit teritoriul SUA zice-se pentru prima dată după al doilea război mondial! Sanchi! Păi n-a acționat cu niște subunități prin Afganistan?
România fără justiție
Țările din Shengen. Un vis prea îndepărtat?
Dăm în oamenii care spun adevărul despre Ucraina, dăm în Marga, dăm în Dâncu, dar văd că nu puteți da în profesorul Stan, care în dialog cu caracaleanul Tucă spune multe adevăruri despre Ucraina. Nu credeți? „O clipă”! Vedeți Marius Tucă Show - 16.05.2022 – Războiul din Ucraina. Invitat: Valentin Stan (https://www.youtube.com/watch?v=R1Rey4SvIfI).
Dacă nu credeți, reveniți mintenaș la acelaș spectacol cu acelaș război (https://www.youtube.com/watch?v=9XWd-pz4fHY), 18.04.2022, dar și la adevărul că „Autorii dezastrului din Ucraina sunt americanii, pe mâna rușilor" (https://www.youtube.com/watch?v=M2Gv3Z1CH0w), spus de acelaș profesor Valentin Stan, care, sunt sigur, nu va fi niciodată invitat sau citat de postul american Antena 3 CNN, de Radu Tudor sau de popă. Noroc cu francezii că trimiseră blindate la poligonul Cincu, așa că rflancul estic al comunei Cincu este apărat!
Va veni decembrie! Vor vota „într-o clipă” delegațiile țărilor din tratatul Shengen, dar Olanda și Suedia, de unde plecă „muie”, mârâind, primirea noastră în gașca Shengen, că fuserăm sprijiniți să apărăm flancul estic al comunei Cincu. Și să vezi atunci grabă! „Într-o clipă” se va adopta bugetul, într-o clipă se va da ordonanța de indexare a pensiilor cu 15%, deci nu mărire, doar indexare, că trebuie să tipărească rapid sinistrul muncii și casele de pensii taloanele pe ianuarie 2023.
Oare?
Și să vezi oftică pe americani! Că țările Shengen, precum Ungaria, nu au nevoie de vize să intre pe terenurile furate cu pistolul și pușca de la indieni, ci doar pe cele colonizate cu proiectilul sau cu dolarul. Și să vezi atunci viață la români! Scuze, m-a strigat cineva și într-o clipă m-am trezit!
Vorbe! Că martor mi-e Pătraru, omul care ne-a avertizat din timp că știe cine „zdruncinează” încrederea oamenilor în Poliția Română?! Să-l fi auzit pe om neprietenii olandezi și suedezi (https://www.youtube.com/watch?v=7aOrGMBA7WE)?
Clipa în (c)arte
Moto: „Când a creat-o învăţatul,/ A hărăzit-o-n clipa ceea:/ «Fii realistă cu bărbatul/ Şi ipocrită cu femeia»!” (Oglinda, de Geo Preda-Varbilău, 1986)
Cuvântul aista scris prima dată în limba română de Dosoftei (1624-1693) a fost utilizat de scriitorii de pe toate meleagurile, inclusiv români. Sadoveanu ne spune despre pasiunea pentru vânătoare („Recunosc că vânatul își are poezia lui, dar această poezie e legată de clipă și piere cu clipa”) sau despre așteptarea zorilor („Noaptea trece în clipă. Mai avem trei ceasuri până la ziuă.”).
Paul Bujor (1862-1952) preferă cântecul de dragoste („După o clipă de tăcere... ea începu un cântec duios de dragoste.”). Nu o apucase pe mai tânăra Margareta Clipa, că i-ar fi interpretat bucovinenca un cântec (https://www.youtube.com/channel/UCudW4C1UTxV85puHlQ5L8hg) sau chiar mai multe.
De clipe aminteau Coșbuc („Încete clipe numărând,/ Toi aștepta doar o veni/ Flăcăul mai curând.”), șugubățul Creangă („Ei mergeau... părându-li-se ziua ceas și ceasul clipă.”) sau Eminescu („Anii tăi se par ca clipe,/ Clipe dulci se par ca veacuri.” sau „Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri,/ într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri.”).
Ispirescu ne demomstrează importanța clipei în basme („Împărăteasa... băgă de seamă întristarea lui, și... nu voia, vezi, să-l vadă nici o clipă de ochi măcar fără chef.”), imitându-l Sadoveanu („Împăratul a poruncit prea-frumoasei să plece în clipă din fața sa.”).
Dramaturgul Caragiale introduce clipele în piesele sale („Toate astea s-au petrecut în câteva clipe.”), Camil Petrescu se rezumă doar la o clipă („În clipa aceea pescărușul era aproape în dreptul lor.”), iar Mihale știe de o nehotărâre de a coborî sau nu dintr-un automobil („Andrei sta [în mașinuță]... cu mâna încleștată pe portiera joasă, de parcă ar fi vrut din clipă în clipă să se ridice și să coboare.”).
Francezii folosesc pentru clipă cuvintele momernt (din 1119, din latinescul momentum) și instant (din latinescul instans, „iminent, aproape, vecin, amenințător, apăsător”, adjectiv din participiul prezent al lui instare).
Acum 90 de ani era criză ca acum, în 2022, după cum ne amintea Paul Nizan în Câinii de pază: „În prezent există ceea ce se numește o criză în lume. […]. Această criză a venit exact în momentul când lumea se simțea din nou prosperă și încrezătoare, […].” (Il y a présentement ce qu’on appelle une crise dans le monde. […]. Cette crise est arrivée au moment même où le monde se sentait de nouveau prospère et confiant, […]. [Paul Nizan, Les chiens de garde, 1932]).
E ternitatea clipei gânditoare, de Gheorghe Văduva
Totul se poate referi și la durata de clipe sau momente, cum se arată într-o traducere în franceză din limba rusă din Execuția lui Troppmann, de Turgheniev: „Deodată s-a auzit un zgomot puternic de roți; iar câteva clipe mai târziu ni s-a spus că a sosit ghilotina.” (Soudain retentit un bruit lourd de roues; et quelques moments après, on vint nous dire que la guillotine était arrivée. [Ivan Tourgueniev, L'Exécution de Troppmann, avril 1870, traduction française de Isaac Pavlovsky, publiée dans ses Souvenirs sur Tourguéneff, Savine, 1887]).
Exemplificăm și folosirea lui instant. Alphonse de Beauchamp, în Istoria războiului din Vendée, scria : „...el nu a oferit nicio altă scuză pentru această lipsă de credinţă decât necesitatea de a amâna solicitările serioase şi de moment, urgente, ale comisarilor convenţiei.” (… il n’allégua d’autres excuses de ce manque de foi que la nécessité de déférer aux sollicitations vives et instantes des commissaires de la convention. [Alphonse de Beauchamp, Histoire de la guerre de la Vendée, 1820]).
Alexandre Dumas traduce din engleză Ivanhoé de Walter Scott: „[…] Rebecca, la cererea ei de-o clipă, se așezase din nou la fereastră pentru a-l urmări și a-i spune rezultatul atacului.” ([…] Rébecca, à son instante prière, s’était de nouveau placée à la fenêtre pour suivre et lui raconter le résultat de l’attaque. [Walter Scott, Ivanhoé, traduit de l’anglais par Alexandre Dumas, 1820]).
Acelaș Alexandre Dumas, în Otto arcașul folosește instant: „Pericolul a fost instantaneu; nu era milă de aşteptat de la asemenea duşmani.” (Le danger était instant ; il n’y avait aucune pitié à attendre de pareils ennemis. [Alexandre Dumas, Othon l’archer, 1839]). Și derivatul instamment poate fi tradus prin expresia „într-o clipă”.
Trecând la vecinii francezilor, nemții au cuvântul Augenblick, din medievalul germanic din secolul al XIII-lea ougenblick, cuvânt definit (schneller) Blick der Augen bezeugt, „privire (rapidă) a ochilor”, ca sens, de asemenea, „perioadă foarte scurtă de timp” [Dudenredaktion (Herausgeber): Duden, Das Herkunftswörterbuch. Etymologie der deutschen Sprache. In: Der Duden in zwölf Bänden. 4. Auflage. Band 7, Dudenverlag, Mannheim/Leipzig/Wien/Zürich 2006, ISBN 978-3-411-04074-2, Stichwort: „Auge“].
Augenblick e moștenit de fapt din medievalul germanic augenblick, „privire rapidă”, corespunzând lui Augen, „ochi”, + -n- + Blick, „privire”. Au apărut expresii ca „Einen Augenblick, bitte!”, tradusă ca „O clipă, vă rog!” sau „Doar un moment te rog!!”.
Hans Fallada, în romanul despre fermieri, scrie: „Ajuns în biroul său, primarul stă o clipă pe scaun și se gândește.” (In seinem Amtszimmer angekommen, setzt sich der Bürgermeister einen Augenblick in seinen Sessel und denkt nach. [ Hans Fallada: Bauern, Bonzen und Bomben. Roman. Aufbau, Berlin 2011, ISBN 978-3-7466-2793-9, Seite 126. Erstveröffentlichung 1931]).
În traducerea romanului lui John Goldsmith, Întoarce-te pe Insula Comorii, se scrie: „O clipă mai târziu, ușa celulei mele a fost deschisă.” (Einen Augenblick später wurde meine Zellentür aufgerissen. [John Goldsmith: Die Rückkehr zur Schatzinsel. vgs verlagsgesellschaft, Köln 1987, ISBN 3-8025-5046-3, Seite 207. Englisches Original „Return to Treasure Island“ 1985]).
În Cât de reală este realitatea?, de Paul Watzlawick, am traduce cuvântul prin moment: „„Din acest moment mistic evenimentele iau un curs tragi-comic.” (Von diesem mystischen Augenblicke an nehmen die Ereignisse einen tragikomischen Verlauf. [Paul Watzlawick: Wie wirklich ist die Wirklichkeit?. Wahn Täuschung Verstehen. 20. Auflage. Piper Verlag, 1992, ISBN 3-492-10174-7, Seite 218]). Despre cuvântul Moment, „moment”, nu scriem, nici despre Ogenblick în germana de jos.
Trecem la limba rusă, pe care degeaba mulți o urâți, e vorbită de peste 350 de milioane de oameni, pe care am studiat-o în amănunt, din necesitate, nu că m-ar fi obligat cineva. Arhivele ruse sunt deschise în internet pentru cine știe. E limba lui Mendeleev, Pușchin, Turgheniev, Ceaicovski ș.a., apoi a lui Lenin, Stalin, Hrușciov, Gorbaciov, Elțân sau Putin.
Rușii au mgnovenije – мгновение și mgnovénʹje – мгнове́нье, dar și mig – миг. A. I. Kuprin, în Bonza, scrie: Privind pe furiș la ușile, care s-au deschis doar pentru o clipă, am întrezărit prăjituri de Paște, pască, șunci, sticle și alte câteva obiecte care erau puse pe aceste mese.” (Заглядывая украдкой в двери, отворявшиеся лишь на мгновение, мы мельком видели покрывавшие эти столы куличи, пасхи, окорока, бутылки и еще какие-то предметы. [А. И. Куприн, «Бонза», 1896 г., НКРЯ]).
Turgheniev, în Fragmente din memoriile noastre și ale altora, scrie: „Dar mâna ridicată a căzut neputincioasă pe pătură - și câteva clipe mai târziu Alexei Sergheevici dispăru.” (Но приподнятая рука упала бессильно на одеяло — и через несколько мгновений не стало Алексея Сергеича. [И. С. Тургенев, «Отрывки из воспоминаний своих и чужих», 1881 г., НКРЯ]).
În sfârșit, Dostoievschi, în Frații Karamazov, scria: „Abia acum, în această clipă, așa cum ai spus, mi-am dat seama că într-adevăr mă așteptam doar la laudele tale pentru sinceritatea mea când ți-am spus că nu suport ingratitudinea.” (Я теперь только, вот в это мгновение, как вы говорили,няла, что я действительно ждала только вашей похвалы моей искренности, когда вам рассказывала о том, что не выдержу неблагодарности. [Ф. М. Достоевский, «Братья Карамазовы», 1880 г., НКРЯ]).
De cuvântul moment - момент, „moment”, nu scriem, oprindu-ne doar la mig – миг, „clipă”, cu care au botezat chiar un avion folosit de noi înainte de 1989, dar încă și acum. Au folosit cuvântul mulți scriitori. Turgheniev, în „Ciocănește!”, scrie: „Chiar în acea clipă, luna a ieșit din ceață și i-a luminat fața.” (В самый этот миг месяц выбрался из тумана и осветил ему лицо. И. С. [Тургенев, «Стучит!», 1874 г., НКРЯ]).
Nemirovici-Danchenko, în Solovki, scria: „Lacrimile i-au fulgerat în ochi, un zâmbet trist ia luminat pentru o clipă fața palidă...” Слезы блеснули в его глазах, печальная улыбка на миг озарила его бледное лицо… [В. И. Немирович-Данченко, «Соловки», 1874 г., НКРЯ]).
În sfârșit, Cehov, în Nunta cu generalul, scria: „Într-o clipă, a aruncat hameiul de pe el...” (В один миг слетел с него хмель… [А. П. Чехов, «Свадьба с генералом», 1884—1885 г. НКРЯ]).
În loc de final, căutarea în joacă a clipei în web
Moto: „Am rămas cu mintea trează/ După astă clipă grea;/ Dacă nervul nu cedează/ Poate doctoriţa... vrea.” La dentist, de Nicolae Stancu, 2013)
Dacă v-am prezentat-o pe Margareta Clipa, Mannheims are o melodie (https://www.youtube.com/watch?v=Ris6ygzpNRE) denumită Augenblick (clipa). Există și o pagină web Der Musikalische Augenblick (https://www.huebsch.me/index.php/de/text/106-der-musikalische-augenblick), unde Carl Ludwig Hübsch vă prezintă informații utile. Cu cuvântul rusesc мгновение (clipa) există pagina web
2:43
Мгновения! Музыка для души. Moments! (Clipe! Muzică pentru suflet (https://www.youtube.com/watch?v=F3CvrUoP134).
43
Мгновения! Музыка для души. Moments!
„Clipa”, tablou de Annette Coandă Chiracu
Dacă nu am găsit mig - миг (clipa) în muzică, vă prezentăm avionul MIG 29, din care am avut și noi câteva exemplare, dar pe care, nefiind asigurate toate celelalte de trebuință, le-am cedat altora, cred că Republicii Moldova și nu mai știm pe unde au ajuns. Priviți Военная приемка. "МиГ-29. Летающий над Кремлём" (https://www.youtube.com/watch?v=7LWU_veooBI, adică Aprobare militară. „MiG-29. Zburând deasupra Kremlinului").
Vă invităm să vizualizați pagina web eyeblink – the power of spring la adresa https://www.youtube.com/watch?v=vSdj6NOAiMA, (clipa -puterea primăverii).
Să reveniom la problema clipei: intrarea în Shengen. Să vedem de ce nu ne vrea Olanda în Shengen. Pentru că Olandei îi place să pozeze drept farul moralității și anticorupției, fiind în același timp un paradis pentru droguri și prostituție, pe care le-au legalizat cu mult timp în urmă. Există cartiere în Amsterdam și Rotherdam în care toată lumea fumează iarbă și alte lucruri, zice-se, „bune”.
Piedici Shengen
Olanda este singura țară din UE care nu permite României și Bulgariei să intre în Schengen, dar acordă scutiri de la sancțiunile Uniunii Europene navelor rusești pentru a intra în porturile olandeze. Autoritățile au permis accesul în porturile olandeze pentru zeci de nave rusești, în ciuda interdicției UE asupra navelor sub pavilion rusesc.
Neprihănita Olandă a devenit campioana protecției legale pentru pedofilii și prădătorii sexuali. Considerată, pe baza statisticilor publicate de mass-media occidentală, campioana pedofiliei pe internet, în Olanda a fost publicat manualul pedofilului – un volum de peste o mie de pagini care explică în detaliu modul în care pedofilii pot ademeni, manipula și abuza psihologic copiii, dar mai important, cum o pot face fără ca nimeni să afle.
Aceasta este Olanda, una dintre cele mai ipocrite țări din Europa, care dă lecții de morală României și Bulgariei, și care se opune intrării acestor țări în spațiul Schengen și schimbând constant regulile și inventând motive care nu au nicio legătură cu condiţiile iniţiale specificate pentru aderarea lor. Olanda nu are absolut niciun drept și nicio autoritate morală să se opună acestui lucru.
Na, drăcie, opoziția Olandei nu este singura pe care România trebuie să o depășească pentru a o zbughi în Schengen. Comisia pentru Justiție din parlamentul Suediei dădu un vot negativ pentru țara noastră. Semnalul este unul puternic, însă șansele nu au fost pierdute de tot. Dacă până acum Suedia nu dăduse vreun mesaj prin care să transmită că se împotrivește aderării Românie la Schengen, amu câteva zile, se întâmplă nasulia. Ciolacu, pe la TV, era sigur de intrare!
Guvernul Suediei, din care fac parte partide de centru-dreapta, afiliate PPE și Renew Europe care susțin aderarea României la Schengen, este unul minoritar. În comisia pentru justiție, social-democrații, acum în opoziție, și care s-au împotrivit demersului țării noastre, s-au aliat cu partidul de extremă nu știu de care Democrații Suedezi. Aiștia din urmă, chiar dacă nu sunt la guvernare, au susținut din Parlament guvernul, iar fără ei executivul ar pica.
„Suntem de părere că, atunci când vine vorba de extinderea Schengen, trebuie să începem cu nevoia noastră de a controla intrările și ieșirile și de a ne asigura că avem toate instrumentele necesare pentru a lupta împotriva infracționalității”, a declarat colegul lui Ciolacu, social-democratul Ardalan Shekarabi, citat de ziarul Dagens Nyheter, declarându-se surprins că Guvernul a făcut o astfel de propunere fără a-i consulta, na, drăcie, pe ei și pe Democrații Suedezi.
„În ce privește Bulgaria și România, Suedia se confruntă cu probleme mari cu cetățenii acestor țări care abuzează de actuala directivă pe mobilitate și pun la îndoială ordinea publică din Suedia”, a spus și unul dintre reprezentanții extremei de la Suedezii Democrați, Adam Marttinen. O fi între ei și cel ce ne-a dus m--e din Suedia, agreat de Ion? De ce este important votul din Parlamentul Suediei? Pentru că acesta dă un mandat obligatoriu Guvernului.
Este important de spus că România mai are încă o șansă. Votul care va deveni obligatoriu, nu este cel dat în Comisia pentru Justiție. Cine va avea ultimul cuvânt este Comisia pentru Afaceri Europene care se va întâlni în decembrie să dea votul, chiar înainte de Consiliul JAI unde se va decide dacă România va fi primită în Schengen.
Dacă până atunci va avea loc o repoziționare, în sensul că social-democrații care sunt afiliați PES vor reveni pe linia familiei europene, după insistențele Ciolacu-lui, atunci lucrurile se schimbă pentru România.„Euroscepticii sunt împotrivă, de aceea în acest moment decisivi sunt social-democrații. Acum au fost împotrivă, dar dacă își schimbă poziția, atunci Guvernul va avea mandatul care va fi favorabil României”, au explicat pentru HotNews.ro, surse oficiale europene. Ioane de Sibiu, Ciucă al lor, Ciolacule, ce faceți? Luptați! Activați. Nu vă dați la fund! Folosiți clipa!
Iubitori ai vieții, iubiți clipa! Că viața este integrarea clipelor, în spațiul real, dar și în cel virtual!
Fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - clipă.pdf
Constantin Nitu
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin
-->
Comentarii
Mulțumesc!
Imensă acumulare. Am citit și eu vreo trei fragmente și am derulat postarea până la capăt. Probabil că or fi și cititori care să își dedice vreo oră sau două cu cercetatul. Mă rog, gestul contează, și reciprocitatea. Aprecieri pentru munca depusă!