Geografie lingvistică
Colindă
Moto: „Deprins de-un timp cu meşteşugul,/ Pornesc de sărbători cu plugul./ Iar când colind - de Anul Nou,/ Mai dau cu biciu-n câte-un bou!” (Virgil Petcu, „De Anul Nou...”)
În 1939 Scriban ne spunea că o colíndă (în vsl. koleda, d. lat. calendae, calende; bg. kóleda, kólada, sîrb. koleda, colindă; ung. koleda, colectă, chetă. V. coleadnic) e un „cîntec pe care-l cîntă băĭețiĭ în ajunu Crăcĭunuluĭ dimineața (în Munt. și Mold. nord în seara de 23 Dec.), umblînd din casă’n casă și’n care celebrează nașterea luĭ Hristos”. „A umbla cu colinda” însemna a umbla colindînd. Ungurii nu mai recunosc termenul koleda.
Peste vremuri, din MDA2 (2010) colindul este un „cântec tradițional cântat de cete de copii, de flăcăi sau de adulți cu prilejul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou”. I se zice și colindă sau colindeț, iar în trecut i s-a zis colindiș, colindeță, colinduță, colindat. Așadar, acest cuvânt, colindă, numit și colind sau corindă provine din vechiul slavonic *kolęda, acesta din vechiul slavonic bisericesc колѧда - kolęda, acesta din latinul kalendae, calendae. Cuvântul latin a ieșit probabil dintr-un cuvânt pierdut, neatestat, românesc *cărinde (comparați cu cuvântul înrudit cărindar), care a influențat sau „s-a încrucișat” cu versiunea slavonă derivată care a dus la varianta corindă. De ce să nu-l fi luat slavii de la daci?
Colindele sunt cântece tradiționale în diferite limbi, fiind felicitări sau urări de tip epico-liric, de regulă în versuri, legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină. Se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou, în multe variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri. Cred că vă place colinda „Vin Colindătorii” interpretată de Tudor Gheorghe sau aceeași colindă în interpretarea corului bărbătesc din comuna Finteușu Mare.
Colinda are cuvinte corespondente în diferite limbi:
'aghniat maraha - أغنية مرحة în arabă;
canções de natal în portugheză (As Mais Belas Canções de Natal em português);
carol în engleză (AICI), frizonă, idiș, neerlandeză, norvegiană, suedeză, azeră, carol - царол în sârbă, carola în italiană, carolau în galeză, carúil în irlandeză, Kairōla - ਕੈਰੋਲ în punjabi, Kärel în luxemburgheză, karol - карол în macedoneană, karol - կարոլ în armeană, karolis în lituaniană, Kerol - Кэрол în rusă [10 лучших Рождественских песен на русском (церковные и колядки)];
chant de Noël, chant joyeux în franceză (des plus belles chansons de noël - Joyeux Noël 2019);
Finteușu Mare, România (maplandia.com)
cicërimë, karolina în albaneză;
colindă în română;
dziesmas în letonă;
ének în maghiară (din protofinougricul *äne, „voce, sunet”; Karácsonyi énekek);
gódowny spiw, gódojski spiw în sorbă de jos;
hodowny spěw în sorbă de sus;
ilahi în turcă;
jóla în islandeză (Jólakarlar), jólalag în islandeză, jólasálmur în islandeză și în feroeză, jõululaul în estonă, joululaulu în finlandeză, julesang, julesalme în daneză, julsång în suedeză;
k’aroli - კაროლი în gruzină;
kaanid în estonă;
kálanta - κάλαντα în greacă (Κάλαντα Χριστουγέννων ~ Καλήν Εσπέραν Άρχοντες ~ colinde grecești de Crăciun);
kaliadki - калядкі în bielorusă (Калядкі на гуслях Алесь Чумакоў і Таццяна Ячная);
kanta în bască (Alaken);
kantanti în malteză (X-Tend - Christmas Father);
kerstlied în olandeză (kerstliedjes Nederlands 2019);
Cuvântul „colindă” în diferite limbi
kòleda – ко̀леда f în sârbo-croată (Божић Божић благи дан), Koleda - Коледа în bulgară (коледна), koleda în cehă (Nejhezčí České Vánoční Koledy), slovacă și slovenă, kolęda în poloneză (polskie kolędy), koledna pesen - коледна песен în bulgară, kolyaduvaty - колядувати în ucraineamă (Добрий вечір тобі пане господарю), kolica în bosniacă, kolki în slovenă (din vechiul slavonic kolęda - колѧда, din latinul kalendae);
laoidhean în galica scoțiană;
nadala f în catalană (El dimoni escuat);
pjesma în croată (Hrvatske božićne pjesme);
Saṅkīrtana - সংকীর্তন în bengali;
taraana - तराना în hindi;
villancico în galiciană și în spaniolă (Villancicos para celebrar la Navidad);
Weihnachtslieder în germană (Kinderlieder);
Wiehnachtsleed germana de jos;
קרול în ebraică;
کارول în persană.
Colindele la români
Moto: „Spus cu voce sugrumată,/ - leit motivul e etern -/ „O, ce veste minunată!/ Vom avea un nou guvern!" (Ioan Marinescu-Puiu, „Colind de Crăciun”)
Capra din Răcăciuini, Bacău
La început colindele aveau o funcțiune ritualică, de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar la venirea primăverii, fie de sfârșitul său, toamna, la culegerea recoltei. Dar un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor lui ianuarie.
Peste timp, abia în Evul Mediu, când colindele s-au mutat la trecerea dintre ani, în decembrie și ianuarie, peste unele colinde s-a suprapus sub influența Bisericii și elementul creștin, regăsibil mai ales la refren.
Colindele conțin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi. Din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Între funcțiile secundare ale colindelor sunt cele de: comunicare, inițiere, întărire a coeziunii grupului social, protecție, normare, manifestare a sacrului și experimentare a acestuia, onomastice sau catharetice.
Există și studii sociologice și etnologice de clasificare a temelor colindelor la români, dar noi nu vom insista asupra lor. Decât să vorbim despre ele, mai bine să le ascultăm. Dacă aveți bună dispoziție și timp putem să ascultăm 4 ore de colinde cu Ştefan Hruşcă, eternul colindător româno-canadian care se întoarce în țară în decembrie. Puteți vira spre Fuego - Colinde noi 2018,2019,2020. Mai putem asculta colinde moldovenești, colinde bănățene, colinde din Bucovina, colinde din Oltenia, colinde din Muntenia, colinde din Ardeal, colinde din Maramureș, colinde din Dobrogea și de pe unde mai doriți. Sau poate vă place Grigore Leșe (Colinde).
Acum vă invit să ascultați colindele lui Dumitru Fărcaș, unele doar instrumentale. Versurile sunt excelente, că „mai sunt bordeie fără foc”! Și „nu uita, române, să fii bun!” Plugușorul este o urare de anul nou și se adaptează mereu vremurilor (Paul Buta, Galați, de pe vremea lui Boc și Traian). Buzdugan are și el un plugușor interesant, iar Epic Show continuă urările prezidențiale. Că de peste 5 ani cu capra se merge numai în străinătate.
Iar în final, câteva urări:
Sărbători fericite! La mulți ani!
Happy Holidays! Happy New Year!
Joyeuses Fêtes! Bonne année!
Frohe Feiertage! Frohes neues Jahr!
Felices fiestas! Feliz año nuevo!
מזל האָלידייַס! מזל נייַ יאָר!
Boldog ünnepeket! Boldog új évet!
Constantin Nițu
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8
-->
Comentarii
Mulțumim! Primim, primim!
Aveți cozonaci, nuci și mere!
... colinde din Ucraina...
-
1
-
2
-
3
de 3 Următor →