Curvă
Moto: „În războiul etern dintre sexe, femeile sunt deja învingătoare.” Edward A. Murphy
Femeile, mame și soții, conducătoarele declarate sau din umbră ale familiilor uneori negate, cu toate că familia este baza societății (cum spunea Engels), sunt cele mai importante în istoria omenirii și în perpetuarea speciei umane, cu toate împiedicările istorice din trecut, prezent și viitor.
Epitetele care li se pot atribui sunt numeroase, așa cum am încercat și noi AICI (mămoase, serioase, spinoase, răsfăţate - cu dreptate, victimizate, inocente - X procente, pregătite - de orice, orgolioase - până la Dumnezeu, sensibile - şi inapoi, cicălitoare - zi şi noapte, spirituale, bârfitoare - mai tot timpul, fermecătoare, dacă le cazi în brațe și nu le cazi în gheare etc.).
Dans
Dar frumusețea femeii a făcut-o, pe ea și pe alții, să profite de această calitate și să accentueze pe postura de „vânzătoare de plăceri”, în staționar, pe cont propriu sau prin intermediari, în cadru organizat sau alandala, inclusiv în campanii militare. Despre problemă și despre cartierul deocheat din Hamburg (1978, 1980) am scris și noi AICI. Și așa ajungem la cuvintele prostituție, prostituată sau popular curvă sau similarele din alte limbi.
Dicționare românești
Moto: „La ce bun să contrazici o femeie? E mult mai rentabil s-o lași să-şi schimbe singură părerea.” Jean Anouilh
În dicționarele noastre găsim 11 definiții pentru curvă – (cred că nu suntem bolnavi, luarăm „curvă” de la slavi!), Așadar există curvă [At: COD. VOR. 121/14 / Etimologie - vechea slavonă кypъвa] (Pop) 1-2 sf, a (În morala creștină) (Femeie) care întreține relații sexuale în afara unei căsătorii oficiate de biserică Si: curvăreață (3-4) Cf curvar (1-2). 3-4 sf, a Prostituată. 5-6 sf, a Adulteră. 7-8 sf, a Curtezană (pentru oamenii subțiri, nota noastră) (2). 9 sf Termen injurios (adresat și bărbaților care nu dau dovadă de fair-play). 10 sf (Fig) Om cu două fețe Si: cutră. 11-12 sf, a (Pan; d. bărbați) Homosexual. 13 sf (În morala țărănească) Femeie care destramă o familie prin întreținerea de relații sexule cu bărbatul căsătorit, prin intrigi, seducere etc. 14 sf (Reg; îcs) ~va-n-târg Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 15 sf (Om; reg) Pescar de mare (Larus leucocephalus). 16-17 sf, a (Pex; d. obiecte de genul feminin) Ticăloasă. 18 a (Reg; îs) Fasole ~ve Soi de fasole cu boabe jumătate roșii și jumătate albe. sursa: MDA2 (2010).
Segmente de sferă (nud)
Dacă nu ne lămurirăm de aici, căutând cu meticulozitate, mai găsim CURVĂ s. cocotă, prostituată, tîrfă, femeie de stradă, (pop. și fam.) damă, madamă, (înv. și reg.) pîrțotină, telăliță, teleleică, (reg.) lele, madaranță, scorțotină, tearfă, tîrnoață, (prin Transilvania) bandură, bulă, (prin Bucovina) crăiță, (prin Maramureș) landră, (prin Moldova și Bucovina) mișarcă, (înv.) magopață, tălaniță, femeie publică, (fam.) fleoarță, fleorțotină, șuleandră, (fig.) buleandră, pupăză, putoare, tîrîtură, (reg. fig.) haită, pupezoaică, terfeloagă, (Transilv. fig.) gudă, (prin Mold. fig.) ruptură, (arg.) maimuță, marcoavă, mastroacă. sursa: Sinonime82 (1982). Bogată limbă avem! Redescoperiți-o!
Ce spun alte limbi
Moto: „Ca de obicei, există o femeie minunată în spatele oricărui idiot.” John Lennon
Să trecem noi acum la traduceri. Dacă împărțim etimologia pe grupe, se remarcă etimologia slavă (din proto-slavicul *kury, după Vasmer, din proto-slavicul *kurъ – „penis”, din proto-indo-europeanul *keh₂ros – „iubit”, ăsta din *keh₂-; cognat cu latinul cārus – „iubit”, letonul kārs – „însetat, fămând” de sex), din care provin: curvă în română; kurva în bosniacă, în croată, bulgară, în sârbă și macedoneană (курва) și în maghiară; kurwa în poloneză; kurba în slovenă.
Urmează o grupă a latinilor cu: puta în spaniolă, bască, portugheză și catalană; puttana în italiană și corsicană; putain în franceză (din vechiul francez putain, de la pute „femeia murdară”, format cu sufixul -ain). Toate se trag din latinul vulgar putta, ăsta din latinul puta – „fată”. Francezii, cu regii și împărații lor cu numeroase amante (vezi AICI – „Dame la nivel înalt...”), au și salope, de la sale – „murdar”. Asta deoarece, după Sarah Jessica Parker, „Bărbații au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum să se joace cu el.”
Dovada...
O grupă interesantă e cea a unor cuvinte apropiate - whore în engleză, frizonă, galeză și malteză; Hure în germană; hoor în estonă; huora în finlandeză; hóra în islandeză, hoer în neerlandeză, hore în daneză și norvegiană, hora în suedeză. Explicăm doar pentru germanul Hore, care provine din germanul evului mediu huore, ăsta din vechiul german huora, la rândul său din proto-germanul *hōrǭ, din proto-indo-europeanul *kāro-, ăsta din proto-indo-europeanul *keh₂ro- („drag, iubit”). Și Hore ăsta e cognat (înrudit) cu toate cele de mai sus, hoer, whore, hore, hora etc. Uf!
Prin Europa și pe lângă avem separat: děvka în cehă (au și kurva și prostitutka, știu foștii cicliști de la Cursa Păcii); suka în slovacă (din proto-slavicul *sǫka – „vampă”, ăsta derivat din proto-indo-europeanul *ḱwṓ- „cățea”, ăsta probabil din proto-sino-tibetanul *d-kʷəj-n); fraochÚn în irlandeză; kekše în lituaniană; prostituată în română, prostituta în portugheză; prostitūta în letonă, פּראָסטיטוטקע – prostitutke în idiș (זונה în ebraică, din rădăcina ז־נ־ה, de comparat cu arabicul زِنًى „zinan” – „adulter”); Fro wéi în luxemburgheză; шлюха – shlyukha în rusă (din шля́ться (šljátʹsja, „a se îngrijora”); повія - poviya în ucraineană; lavire în albaneză.
Și acum amintim că în greacă e πόρνη – pórni (din rădăcina proto-indo-europeană *per- „vândut”, care a dat și verbul πέρνημι - pérnēmi, „a vinde”), de pe aici venind și cuvântul ăla rău famat „pornografie”, din care s-au inspirat și armenii cu պոռնիկ – pornik, ăsta moștenit din vechiul armean պոռնիկ - poṙnik).
În sfârșit le amintim și pe altele, precum: عاهرة – eahira în arabă (participiu activ feminin al verbului عَهَرَ (ʿahara, „a comite un adulter”), de la rădăcina ع ه ر (ʿ-h-r)); fahişə în azerbaidjeană și fahişe în turcă, (din arabicul فَاحِشَة - fāḥiša – „imoralitate”); বেশ্যা - Bēśyā în bengali, वेश्या – veshya în hindi (din sanscritul वेश्या - veśyā) și ਵੇਸ਼ਵਾ – Vēśavā în punjabi; 妓女 - Jìnǚ în chineză; 매춘부 - maechunbu în coreeană și 売春婦 - Baishunpu în japoneză; فاحشه în persană (din arabulc فَاحِشَة - fāḥiša, imoralitate, din rădăcina ف ح ش - f-ḥ-š); หญิงขายบริการ - H̄ỵing k̄hāy brikār în tailandeză; điếm în vietnameză. Pe astea ultime le cercetați singurei, că pe mine mă doare capul!
Dar obrazul subțire cu cheltuială se ține! Și iată că cercurile înalte (obrazurile subțiri) nu folosesc „curvă”, ci „prostituată”, moștenit din francezul prostituée, că putain ăla de care amintirăm noi e vulgar! Avem vreo 21 de definiții și pentru prostituată, adică o. cocotă, curvă, târfă, femeie de stradă, (pop. și fam.) damă, madamă, (înv. și reg.) pârțotină, telăliță, teleleică, (reg.) lele, madaranță, scorțotină, tearfă, târnoață, (prin Transilv.) bandură, bulă, (prin Bucov.) crăiță, (prin Maram.) landră, (prin Mold. și Bucov.) mișarcă, (înv.) magopață, tălaniță, femeie publică, (fam.) fleoarță, fleorțotină, șuleandră, (fig.) buleandră, pupăză, putoare, târâtură, (reg. fig.) haită, pupezoaică, terfeloagă, (Transilv. fig.) gudă, (prin Mold. fig.) ruptură, (arg.) maimuță, marcoavă, mastroacă. sursa: Sinonime (2002).
Dar cuvântul vine din latină, prostituta, și se păstrează azi în asturiană, bască, catalană, italiană (prostituta, cu sinonimele battona, donnina, lucciola, meretrice, mignotta, passeggiatrice, puttana, squillo), portugheză (prostituta, cu sinonomele meretriz, rameira, plus vulgarul amintit puta), saniolă și altele de care amintirăm mai sus.
Și să vedeți acum unitate cu împrumutarea rapidă a cuvântului dintr-o rădăcină comună: albaneză prostitutë; engleză și irlandeză prostitute; bosniacă, cehă, croată și slovenă prostitutka; slovacă prostitútka; bulgară, sârbă, macedoneană și rusă проститутка – prostitutka; poloneză prostytutka; daneză prostitueret; estonă prostituut; finlandeză prostituoitu; franceză și neerlandeză prostituée; germană Prostituierte; letonă prostitūta; lituaniană prostitutė; luxemburgheză Prostituéiert; maghiară prostituált; malteză prostituta; norvegiană prostituert; suedeză prostituerad!
Adâncire pentru lingviști
Moto: „Spectacolul unei femei vesele întrece in vulgaritate vulgaritatea însăși.” Emil Cioran
Pentru specialiștii lingviști, wicționarul ne spune clar că vine din limbile slavice, de comparat cu proto-slavicul *kury; după Vasmer, relatat la proto-slavicul *kurъ („penis”); din proto-indo-europeanul *keh₂ros („iubit”), din *keh₂-.
Și uite că din rădăcina *keh₂- mai derivă *kéh₂-ye- (ye - prezent), apoi din acesta indo-iranianul *kaHya-, indo-arianul *kaHya-, sanscritul कायमान (kā́yamāna), iranianul *kaHya-, avestanul kaiiā, iranianul *kaHta- (participiu perfect lexicalizat), avestanul -kāta-, iranianul *kaHta-ka-, poate persanul kʾtk' (kādag), parthianul ʾʾgʾdg (āɣādaɣ), tadjicul кота (kota), shughnianul кота̄ (kōtā), indo-iranianul *kanH-, cu descendenții *ke-kóh₂-e ~ *ke-kh₂-ḗr, apoi indo-iranianul *čakáy, indo-arianul *ćakáy, sanscritul चके (caké), iranianul *čakáy, avestanul cakuš, descendentul *kéh₂-ro- cu letonul kārs („flămând de sex”), kāruôt, celticul *kareti („a dori”), bretonicele caret (prin latinul caret – „îi lipsește”) și karout – „a iubi”, galezul caru („a iubi, a plăcea”), vechile irlandeze caraid („a iubi”), •cara („prieten”), irlandezul car, celticul *karants, apoi descendentul *kh₂r-énts cu descendenții germanici *hōraz („adulter”), *hōrǭ („adulter”), *hōrą („adulter”), italicul *kāros („drag”).
Bibliotecă bine dotată
Din descendentul *kóh₂-mo- descind apoi indo-iranianul *káHmas m („voință, dorință”), din el probabil vechiul grec κῶμος (kômos). Iar latinul cārus.... vine din proto-italicul *kāros, din proto-indo-europeanul *kéh₂ros, di *keh₂- („a dori, a vrea”). A dracului treabă!
[Pentru mai multe detalii, lingviștii pot citi: Pokorny, Julius (1959) Indogermanisches etymologisches Wörterbuch [Indo-European Etymological Dictionary] (în germană), volume II, Bern, München: Francke Verlag; Rix, Helmut, editor (2001) Lexikon der indogermanischen Verben [Lexicon of Indo-European Verbs] (in German), 2nd edition, Wiesbaden: Dr. Ludwig Reichert Verlag; Edelʹman, D. I. (2011) Etimologičeskij slovarʹ iranskix jazykov [Etymological Dictionary of Iranian Languages] (în rusă), volume IV, Moscow: Vostochnaya Literatura; Cheung, Johnny (2007) Etymological Dictionary of the Iranian Verb (Leiden Indo-European Etymological Dictionary Series; eiden, Boston: Brill; Rix, Helmut, editor (2001) Lexikon der indogermanischen Verben [Lexicon of Indo-European Verbs] (in German), 2nd edition, Wiesbaden: Dr. Ludwig Reichert Verlag; Derksen, Rick (2015), “kārs”, in Etymological Dictionary of the Baltic Inherited Lexicon (Leiden Indo-European Etymological Dictionary Series; 13), Leiden, Boston: Brill; Matasović, Ranko (2009), „ar-o-”, in Etymological Dictionary of Proto-Celtic (Leiden Indo-Europan Etymological Dictionary Series; 9), Leiden: Brill; Matasović, Ranko (2009), „arant-”, in Etymological Dictionary of Proto-Celtic (Leiden Indo-European Etymological Dictionary Series; De Vaan, Michiel (2008), „ārus”, in Etymological Dictionary of Latin and the other Italic Languages (Leiden Indo-European Etymological Dictionary Series; 7), Leiden, Boston: Brill].
Și în final:
„Arată-mi secretele tale, fată galaxie,
Arată-mi tot, arată-mi lumea ta,
cu stelele-n păr.” („fată galaxie, cu stele în păr”, Matei Ioaniţiu, Cronopedia)
Descoperire pe care doctorii nu au dorit-o (stetoscopul)
Succes la studiu!
N.C.
Comentarii
Suntem în întrecere,
Mulțumim de trecere!
« Off, armata...»
Mândra tare-i supărată,
S-a dus badea la armată.
Îi auzi numai suspinul,
Când o mângâie vecinul.
«Nenorocul»
A ieșit la colț de stradă,
Căutând o nouă pradă.
Vai și-amar de capul ei;
Iar a dat peste un «gay»!
Mai am ceva...la tema dată:
"Toamna în codru"
În pădurea fermecată,
Șade zâna dezbrăcată.
Așteptându-i pe haiduci,
A răcit de tot... la buci.
Și printre curvele profesioniste au fost și scriitoare....
Doamna curvă, vecina lui Borges
https://istoriiincalcite.wordpress.com/2019/01/20/doamna-curva-veci...
Epigrame excelente,
M-am distrat, eminamente....
reciproc vă dau o glumă
Chiar de-i nea și nu e brumă....
(valabilă și la noi)
Fuuuu! Pe azi mi-ajunge...
«Sărmana»
A băut și vin și țuică,
Și-a uitat de nevăstuică.
Ea, «sărmana» nu se pierde,
Fuge iar... în codru verde.
«Era frumoasă...»
Era bună și vestită,
Și la mulți le-a fost ursită…
Dar fiind cam «poamă bună»,
Schiaună acum la lună
Nu-i bine...
Știi, bădie că nu-i bine...
S-o faci cu femei străine.
Poate rău să se termine...
De dă "cerbul" peste tine.