Jocuri de cuvinte - femeie (1)
Geografie lingvistică
Femeie
Moto: „Lângă cascada Niagara ghidul se adresează grupului de turişti: - Dacă doamnele vor binevoi să tacă un moment, veţi putea auzi zgomotul căderii apelor.”
Am mai scris despre femeie, înșiruind multe epitete constatate sau inspirate de oameni de seamă. Cum în școlile franceze sunt interzise cuvintele mamă și tată, am scris și despre mamă („Jocuri de cuvinte – mamă”) și despre tată („Jocuri de cuvinte – tată”).
Știm toți că femeia este o persoană adultă de sex feminin, zicându-i noi, românii, și muiere. Este persoană de sex feminin căsătorită, adică soție, nevastă, dar și necăsătorită, dacă așa dorește ea. Văduvă devine atunci când i-a murit soțul.
DEX '09 (2009) prezintă etimologia: „lat. familia”. Adică este moștenit din latinul familia. Vechiul sens al cuvântului famile în română este acum pierdut, înlocuit de neologismul familie. Comparați cu cuvântul aromân fumealji, care reține sensul lui familia.
Cu toate similaritățile fonetice și semantice, cuvântul femeie din română nu este „rudă” cu latinul femella, „femelă”, fiind improbabil ca acest cuvânt să fi influențat dezvoltarea înțelesului cuvântului femeie în româna modernă, deoarece vechile forme ale cuvântului femeie nu au avut sensul de femeie și nu-l au nici alte dialecte românești.
Nu este legat nici de latinul femina, din care au rezultat unele cuvinte aparent „cognate" în limbile vestice provenite din latină, care au doar asemănări sau similarități superficiale. Pentru o dezvoltare semantică similară, vezi cuvântul albanez fëmijë, „copil, descendenți, copil mic” (prin latina vulgară, tot din latinul familia, „familie”; vezi și cuvintele aromâne fumealji, „familie, copii”, fumelj, „copil”, din pluralul lui fumealji).
În diferite limbi femeii i se spune:
► āḍadi - ఆడది în telugu;
► ageyv - ᎠᎨᏴ în șeroki;
► āimāī - आइमाई în nepaleză;
► anʹ – ань în komi;
► andre în bască (forma sincopată a lui andere);
► anín în balante-ganja;
► apaqay și apay în tătară crimeană;
► āph°̍əs - аԥҳәыс în abhază;
► arnaq - ᐊᕐᓇᖅ în inuktitut, arnaq în groenlandeză și în yupik central;
► asdzáán, asdzą́ą́ în navajo;
► asszony în maghiară (din vechile maghiare achscin, axsin, din alanicul *aχsina; vezi osetul æxsin - ӕхсин, „stăpână, prințesă”);
► aurat - औरत în hindi, 'aurat - عورت în urdu, aurata - عورت în sindhi (din persanul clasic 'aurat - عورت, „genitale; nuditate”, din arabicul ʿawra - عَوْرَة, „genitale; nuditate”);
Aurat - औरत
► ava - ава în erza și în mokcha;
► avrad în găgăuză (vezi aurat);
► awewe în sundaneză;
► ayagax̂ în aleutină;
► ayal - аял în chirghiză, ayal - ئايال în uigură, aýal în turcmenă, äyel - әйел în cazahă, ayol în uzbecă (dintr-o limbă turcică, în final din arabicul ʿāʾila – عائله, „familie, vezi azerul ailə, „familie”);
► ayikya în kotava;
► baba - баба, nyvbaba - нывбаба în komi, babae în tagalogă, baib în mochenă;
► barera în malgașă;
► bayan în turcă (doamnă, vezi bay, „gentleman”, din turcicul otoman bay - بای, „bogat”, din proto-turcicul *bāj, „bogat, nobil; mulți, numeroși”; semnificația de „sir, gentleman” a apărut la reforma limbii, în paralel cu bey);
► bean în galică scoțiană și în irlandeză, ben în manx, benyn în corni, benyw în velșă (din proto-celticul *benā, din proto-indo-europeanul *gʷḗn, „femeie”);
► białka în casubă;
► bike în tătară crimeană;
► caxtar - дьахтар în iakută;
► cenî în zazaki;
► changaina în palenquero;
► cihuatl în aztecă (nahuatl clasic);
► cunhã în tupi;
► cwēn, cwēne, frēo, ides, wīf, wifmann în engleză veche;
► dame în francezp, engleză, norvegiană etc., damă în română (în final din latinul domna, prescurtare a lui domina, „doamnă, stăpână a unei moșii sau gospodării”);
► dayung în biatah bidayuh;
► debbo în peul;
► doamnă în română, doña în spaniolă, dona în catalană, portugheză și venetă, donna în italiană și în engleză, corsicană, romanșă și francoprovensală (din latinul târziu domna, variantă prescurtată a latinului domina, „doamnă, stăpână a unei moșii sau gospodării”, din dominus, „maestru”, din domusk, „casă”);
► dynes în velșă;
► eamit în sami de nord;
► em - эм, ehner - эхнэр, emegtej hün - эмэгтэй хүн în mongolă;
► emakume în bască;
► ēmegtei - ᡄᡃᡏᡄᡎᡐᡄᡅ în oïrată;
► fafine în velșă;
► fam în gallo, fanm în haitiană creolă, fème în normandă și în valonă, femea în portugheză, femeie în română, femër în albaneză, femina în latină, corsicană și interlingua, fèmine în friuliană, femino în ido, femme în franceză, engleză și normandă, femmina în italiană, femna, femma, femena în occitană, fèna, fenna în francoprovensală, fenne, fumelle în tourangeau, ,fìmmina în siciliană, fome în normandă (majoritatea din latinescul fēmina, din proto-ondo-europeanul *dʰeh₁-m̥h₁n-éh₂, „una care alăptează de la sân”, derivat de la rădăcina verbală *dʰeh₁(y)-, „a suge”);
► Fra în luxembourgheză, Frá în germană (Wingen-sur-Moder), Fraa în francică moselană, Frài în germană (Soultzmatt) , Frau în germană, Fràù în germană (Sierentz), Fraù în germană (Strasbourg), Fràui în germană (alsacian), Fráw în germană (Kindwiller), Fro/ Fru în germană de jos (niederdeutsch), Frœy în germană (Kochersberg, Betschdorf), Fròi în germană (Logelheim, Colmar, Durrenentzen, Wintzenheim, Munster – pe inul de sus), frou în frizonă, frou în germană (Gressoney Walser), frow în sranan, frouwa în germană veche, froy - פֿרוי în idiș, fru în daneză și în suedeză, frú în islandeză și în feroeză (din medievalele germanice vrouwe, vrowe, din vechiul germanic frouwa, din proto-germanicul *frawjǭ, o formă feminină a lui *frawjô, „domn”, din proto-indo-europeanul *proHwo-, o derivație de la *per-, „a merge înainte”);
Eine Frau
► fùnǚ - 女, 婦女, 妇女, nǚrén - 女人, nǚxìng - 女性, nǚde - 女的 în chineză;
► gǣni - ගෑනි în singaleză;
► gouine în normandă;
► grua în albaneză;
► gunḗ - γυνή în greacă antică, gynaíka - γυναίκα în greacă, jinèka în griko, yinéka - γυναίκα în greacă;
► gwreg în bretonă;
► härääžän - херээжен în tuvenă;
► hat - хат în hacasă, ˈhat în damară de est, hatun în turcă (din turcicul otoman hātun -خاتون, din persanul xātūn - خاتون, el însăși poate din turcicul comun *xātun, „regina”);
► heṅgasu - ಹೆಂಗಸು în kannada;
► hĕrarăm - хӗрарӑм în ciuvașă;
► hmeichhia; nupui; Pi în mizo;
► iakón:kwe în mohawk;
► ikwe în odzsibva;
► ímraʾa - امرأة în arabă;
► ipci – ипчi în hacasă;
► ischá - אישה în ebraică ;
► istri în sundaneză;
► itis în germană veche;
► janna în dogon;
► jigéen în volof;
► jimen în volapük;
► jin în kurdă;
► kadın în turcă și în găgăuză (din turcicul otoman kadın - قادین, din turcicul comun *xātun, „regină, doamnă”, cel mai probabil din sogdianul γwtʾynh /xwatēn, xutēn/, „regină”), karı în turcă și în găgăuză, katyn - къатын în cumucă, qadın în azeră și în tătară crimeană, qatïn - ҡатын în bașchiră, qatın - қатын în cazahă;
kadın
► kali - ქალი în gruzină;
► kin - կին în armeană;
► ko’olel, xch’uup în maya yucatecă;
► kobieta în poloneză;
► kona în islandeză și în feroeză, kone în daneză, konufólk în feroeză, kouine în normandă (în final din limba vechiul norvegian kona, din proto-germanicul *kwenǭ, din proto-indo-europeanul *gʷḗn);
► kuña în guarani;
► kvenmaður în islandeză, kvennmaður în feroeză, kvinde în daneză, kvinna în suedeză și în feroeză, kvinne în norvegiană, kwena în germană veche (din vechile norvegiene kvinna, kvenna);
► kyšnomurt - кышномурт în udmurtă;
► ǀeeki în nǀu;
► mace în hausa;
► maeet, mayeet în aasá;
► mahiḷa - മഹിള în malaialam, mahilā - महिला în hindusă, mahilā - महिला în sanscrită, mahilā - মহিলা în bengaleză, mahiḷa - మహిళ în telugu (din sanscritul mahilā - महिला);
► maouez în bretonă;
► mara în malteză (din arabicul imraʾa - اِمْرَأة, „femeie; soție”);
► marama în fidji;
► meri în tok pisină;
► မိမ(min:ma.) în burmai;
► mndru-mshe, mwana-mshe, mzaɗe mzade, mshe, mndru-mzaɗe în shingazidja;
► mosadi în cvana;
► moteris în lituaniană;
► muiere în română, mujé, muhé în palenquero, mujer în spaniolă și în ladino, mulher în portugheză, mulier în latină, muliero în ido, muljare în aromână, muller în aragoneză și în galiciană, muyer în asturiană, muyller, muger în navarro-aragoneză (din latinul mulier, din proto-italicul *moljes, de origine incertă; s-a propus că ar putea deriva de la mollior, comparativ al lui mollis („moale, fraged”, în timp ce alții propun că ar putea fi asemănător cu mulgere și, prin urmare, înseamnă „dătătoare de lapte”);
► mukàjì în luba-lulua;
► muso în bambara;
► mutru-mama, ɓweni bweni în shimaoré;
► mwanamke în swahili;
► mwǎsí în lingala;
► naag în somaleză;
► naine în estonă, nainen în finlandeză (din proto-finicul *nainen, derivat din tulpina naida; nai- + -nen);
► nārī - नारी în hindi, nārī - नारी în sanscrită, nārī - নারী în bengali, nārī - ନାରୀ în oriya, nāri - ನಾರಿ în kannada, nari – নাৰী în assameză
► ne – не în nyenyec, ni – ни în erza, nő în maghiară (talán ősi örökség az uráli korból; din proto-uralicul *niŋä, „femeie”);
► nisu în sami de nord;
► nuliaq în groenlandeză;
► ŋawɧan în kerek;
► obìnrin în joruba;
► omukazi în ganda;
► ondí în kendem;
► onna - 女, onna no hito - 女の人, josei - 女性 în japoneză;
► ōrat - ਔਰਤ în pandsabi;
► paɨx, paɨxɨ în chiquitano;
► palla în aimară;
► peṇ - பெண் în tamilă, peṇṇ – പെണ്ണ് în malaialam;
► perempuan în indoneziană;
► phụ nữ (婦女), đàn bà în vietnameză, phuu-ñing - ຜູ້ຍິງ în laoțiană, pôo yĭng - ผู้หญิง în thai;
► qeʼL în eyak;
► qinō - 𐌵𐌹𐌽𐍉 în gotică;
► säbäyti - ሰበይቲ în amhară, säbäyti - ሰበይቲ, set - ሴት în tigrinya;
► ṧëża - ښځه în paștună;
► sieviete în letonă (de la sieva, „soție, femeie”, + -iete; atestat pentru prima dată în secolul al XIX-lea, aparent creat prin analogie cu vīrietis, „bărbat”, deoarece sieva și-a schimbat treptat sensul de bază la „soție”);
sievietes
► skyes dman - སྐྱེས་དམན, bud med - བུད་མེད în tibetană;
► sołtʼaanh în koyukon;
Cuvântul femeie în diferite limbi
► srǝy - ស្រី în khmeră (cambodgiană);
► ssánakh în tsolyáni;
► ’št - 𐤕𐤔𐤀 în feniciană;
► strī - ستری în urdu, strī - स्त्री în hindi, strī - स्त्री în marathi, strī - स्त्री în nepaleză , strī́ - स्त्री în sanscrită, strī - સ્ત્રી în gudjarati , strī - స్త్రీ în telugu, strī - ಸ್ತ್ರೀ în kannada . strī - സ്ത്രീ în malaialam (din sanscritul strī́ - स्त्री);
► sylgojmag - сылгоймаг în osetă;
► tameṭṭut în chaoui și în kabilă;
► tayyi în alabama;
► tishiryu - тиширыу în karatchaï-balkară;
► ùcár în tarok;
► üdyramaš - ӱдырамаш în mari;
► umfazi în xhosa și în zulu;
► umugore în kinyarwanda și în kirundi;
► ure în dadjo;
► us - ус în osetă;
► vakadzi în sona;
► vanita – വനിത în malaialam, wanita în indoneziană și în malai;
► vehivavy în malgașă;
► víf în nordică veche, wiif în frizonă, wuuf în flamandă occidentală
► virino în esperanto;
► vom în volapük;
Een blonde vrouw
► vrou în afrikaans, vrouw în neerlandeză (din medievalul olandez vrouwe, din vechiul olandez frouwa, din proto-germanicul *frawjǭ);
► wadon, wedok în javai;
► wahine în hawaiiană și în maori;
► warmi în qeciua;
► wartan - عورت în pandsabi;
► Weib (peiorativ) în germană, wīb în germană veche;
► woman în engleză, wumman în scots (din medievalul englez woman, din precedentele wimman, wifman etc.);
► woy în songhaï koyraboro senni;
► xanım în azeră, xatın - хатын în tătară, xânom - خانم în persană;
► ẍëźa - ښځه în paștună;
► yeoseong - 여성 (女性), gyejip - 계집, yeoja - 여자 (女子) în coreană;
► zāla - زال în sindhi;
► zan - زن în persană, zan - зан în tadjică;
► zena în polabă, zenan în turcmenă, žančyna - жанчына în bielorusă, žena - жена în bulgară, sârbă, sârbocroată și macedoneană, žena - жєна în slavă veche și în rusă, žena în bosniacă, cehă , croată, slovacă și slovenă, ženščina - женщина în rusă, žinka - жінка în ucraineană, žoná - жона́ în ucraineană, žona în sorabă, žónska în sorabă de sus, żona în poloneză și în casubă, (žónka - жо́нка în bielorusă (din proto-slavicul *žena, din proto-balto-slavicul *génāˀ, din proto-indo-europeanul *gʷḗn);
► zhúlyi, zhulyi, zsuin, zsuvé, manusja, romni, romnyi, gazhi, gadzsi, gádzsi, mánusja în țigănească;
► zuda - зуда în cecenă
Prima femeie
Moto: „Ion şi Maria se ceartă înflăcărat: - Marie, te rog mult, ajunge, hai să divorţăm! - Nu Ioane, văduvă m-ai luat, văduvă să mă laşi!!”
Cu sau fără voia UE și USR, iată că avem cuvântul adam pentru om, devenit și primul nume proriu, Adam. Cuvântul a fost moștenit în multe limbi: adam - адам în cazahă, cecenă și chirghiză. äðäm - әҙәм în bașchiră, adam - אדם, benadám - בן אדם în ebraică, adami - آدمی în persană, adamiani - ადამიანი în gruzină, adem - ئادەم în uigură, adem în kurdă, adjami - nадями în udmurtă, ādmī - آدمی în urdu, ādmī - आदमी în hindi, ibn 'aadam - ابن آدم în arabă.
Dar Adam avea nevoie de cineva aparte! Jucându-ne noi cu cuvintele, Adam și Eva au fost, conform miturilor creației ale religiilor avraamice (iudaismul, creștinismul și islamul) primii oameni și părinții omenirii („Jocuri de cuvinte – religie”).
Facerea lor este descrisă în Biblia creștină și în cea ebraică. Conform lor, în urma păcatului și neascultării lui Dumnezeu, Adam și Eva sunt izgoniți din Grădina Raiului (în ebraică Gan Eden). În biblie scrie de două ori :„Dumnezeu a creat omul și femeia după chipul și asemănarea Sa.”
Din biblie reiese că întâi a fost creat Adam, bărbatul, neomarxiștii transgenderiști dorind să excludă cuvântul, iar Eva, mai târziu, dintr-o coastă a singurului mascul, „macho”. O legendă evreiască din Cabala, povestește că după ce Adam a fost creat din lut, tot din lut a creat Dumnezeu o femeie, ce se numea Lilith. Aceștia se iubeau, până când un conflict a făcut-o pe Lilith să se șucărească și să se certe cu Adam, să-l părăsească pe el și Grădina Raiului și să se unească cu diavolul. Că nu mergea chestia din zilele noastre „- Plec la mama!”, că mama era Dumnezeu!
Mai târziu, probabil că Lilith, ofticoasă, născându-se gelozia, a ademenit-o pe Eva (a doua soție a lui Adam) cu fructul interzis, răzbunându-se. După ce a fost părăsit de Lilith, Adam se simțea singur, iar Dumnezeu, anestezist și medic operator, l-a adormit, dintr-o coastă a lui creând o nouă nevastă, pe care o chema Eva.
Numele de Adam (în ebraică אָדָם), așa cum apare în Gen 2.7 - „Domnul Dumnezeu a plămădit pe om/Adam din țărână și a suflat în nările lui suflare de viață (adică respirație bușon la bușon, când încă nu exista Arafat n.n.) și s-a făcut omul/Adam ființă vie" - provine, de la „țărână", „pământ" (în ebraică adama - אֲדָמָה). Dumnezeu l-a plămădit pe Adam din „adama" deci, „cel pământesc". Numele de «adam» este folosit în Biblie pentru om în general și ca nume colectiv pentru tot neamul nostru omenesc.
„Adam a dat femeii sale numele Eva, fiindcă este mama tuturor celor vii" (Gen 3.20), Eva (în ebraică Hava - חַוָּה) însemnând „cea vie". Primele 3 capitole din Cartea Genezei au, din punct de vedere analitic-literar, diferite surse și au fost redactate relativ târziu. Totuși, ele sunt plasate la începutul bibliei, pentru că exprimă, potrivit concepției teologice, „adevăruri fundamentale” despre lume și om: creația, originea și împlinirea ei în Dumnezeu, omul, drama păcatului și speranța mântuirii. Universitarii privesc această poveste drept unul dintre multele mituri antice ale originii.
Privind transferul numelui, mergând noi pe fir, Eva provine ușurel din latinul Eva, împrumutat din grecescul antic Eúa - Εὔα, împrumutat din ebraicul antic Ḥawwā - חַוָּה, provenit din kháy - חַי, „viu”.
În diferite limbi există:
► Eábha în irlandeză;
► Eeva în finlandeză;
► Efa în velșă;
► Eúa - Εὔα în greacă antică;
► Eubha în galică scoțiană;
► Éva - Εύα în greacă, Éva în maghiară, Eva - Ева în sârbocroată, Eva - Եվա în armeană, Eva în catalană, cehă, daneză, engleză, esperanto, estonă, feroeză, german, islandeză, italiană, latină, neerlandeză, norvegiană, portugheză, româmă, slovacă, spaniolă și suedeză, Eve în engleză, Ève în franceză, italiană și neerlandeză, Ève în poloneză, Évi - Εύη în greacă, Ewa în poloneză, ʻEwa în hawaiiană;
► Hava în turcă și în indoneziană, havvâ - حوا în persană, Ḥawā - חוה în ebraică, Hawa în kurdă și în malai, ħawwā’ - حواء în arabă, ḥəywan - ሕይዋን în amhară;
► Ibeu - 이브 în coreană, Ibu - イブ, Ivu - イヴ în japoneză;
► Ieva în letonă și în lituaniană;
► 'iif - أيف în arabă;
► Iv - Ив în rusă, Jeva - Јева în sârbă și în rusă, Jěwa în sorabă;
► Xawa în eve;
► Xiàwá - 夏娃, Yīfū - 伊夫 în chineză.
Să fiți iubiți!
Fișierul în format pdf cu cele două părți întrunite la adresa:
https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/10540288874?profile=original
NC
-->
Comentarii
Îmbrățișări! Primăvară frumoasă!
Mulțumesc! Vă îmbrățișez! Excelente!