Geografie lingvistică
Iarnă
Moto: „Mi s-a spart, Doamne, liniștea-n bucăți/ Și mi-a rămas doar umbra ei în mână,/ Pleacă toamna peste alte hărți,/ Pleacă toamna, nu vrea să rămână...” (Nicolae Nicioară-Horia, „Pleacă toamna...”)
Din DEX '09 (2009) aflăm că iarnă s. f., ierni pl., este anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul (din francezul solstice, din latinescul solstitium) de la 22 decembrie și echinocțiul (din francezul équinoxe, din vechiul francez equinoce, din latinul medieval equinoxium, din aequinoctium, din aequus, „egal” + nox, „noapte”, când ziua este egală cu noaptea) de la 21 martie. Este moștenit din latinul hiberna [tempora], din hībernum, din hībernus, din protoindoeuropeanul * ǵʰey-m-r-ino-, din * ǵʰey-, echivalent cu hiems, „iarnă, frig, ger”, + -rnus, sufix.
În alte limbi iarnă se traduce prin:
āʒən - аʒын în abhază;
calikālaṃ - చలికాలం, śītakālamu - శీతకాలము în telugu;
cheimónas, khjimónas - χειμώνας m în greacă, kheimṓn - χειμών m în vechea greacă;
dimër în albaneză (din proto-albanezul târziu *dimənə < *ðimənə, din proto-albanezul *j́īmanʉh, din proto-indo-europeanul *ǵʰéymōn < *ǵʰeym-, „iarnă”; cognat cu vechiul grec kheimṓn - χειμών, „iarnă”);
dōngjì - 冬天, 冬季 în chineză;
fuyu - ふゆ în japoneză;
gaeaf m în velșă (din galezul medieval gayaful, din vechiul galez gaema, din proto-celticul * gyamo-, din proto-indo-europeanul * ǵʰyem-), geamhradh m în galeză, geimhreadh m în irlandeză (din vechiul irlandez gemred, din proto-celticul *gamur, din proto-indo-europeanul *ǵʰyem-), goañv în bretonă, gwav în cornish, geurey m în manxi;
gyeoul - 겨울 în coreeană;
hai în navajo;
hcaung: - ဆောင်း în burma;
hĕlle - хĕлле în ciuvașă;
hemanta - हेमन्त m în sanscrită;
hibierno m în aragoneză, enviern m în romanșă, hiver m în franceză, hivern m în catalană, ibérru m în sardă, inverno m în galiciană, italiană, portugheză și spaniolă, ivèrn m în occitană, iviernu m în asturiană, nvèrnu m în siciliană, unvier m în friuliană (toate, pe diferite căi, din latinul vulgar *invernum, o modificare a latinului hībernum (tempus), din hībernus, „de iarnă”, din protoindoeuropeanul *ǵʰey-m-r-ino-, din protoindoeuropeanul *ǵʰey-);
iarnã în aromână, iarnă f în română;
jivend, jevend, ivend, ivendvent, jivénd, nyilény în țigănească (romani);
jmeṙ - ձմեռ în armeană;
khóref - חורף m în ebraică;
kipupwe, majira ya baridi, kipindi cha baridi în suaheli;
kış în turcă, kış - кыш în chirchiză, qïš - ҡыш în bașchiră, gyş în turcmenă, qıs - қыс în cazahă, qish - قىش în uigură, qish în uzbecă, qış - кыш în tătară, qış în azeră (din vechiul turcic kış, „iarnă”, din proto-turcicul *kïĺ, „iarnă”);
Cuvântul „iarnă” în diferite limbi
la-dū-nāo - ລະດູໜາວ în laoțiană;
mùa đông - 務冬, đông - 冬 în vietnameză,
musim dingin în indoneziană și în malai;
negu în bască;
övöl - өвөл în mongolă;
réu-doo năao - ฤดูหนาว în thai;
sardī - सर्दी f, jāṛā - जाड़ा m,śiśir - शिशिर m în hindi;
seʔseʔreaʔ - សិសិរៈ, heemɑn, heemɑntaʔ - ហេមន្ត în kmeră;
śiśir - سسر m, jāṛā - جاڙا m, sarmā - سرما m, zimastān - زمستان m în urdu;
śiśira ṛtuva - ශිශිර ඍතුව în singaleză;
šitá’ - شتاء m în arabă ();
śītakāl - শীতকাল,śīt - শীত în bengali;
taglamig în tagalogă;
takurua în maori;
talv în estonă, talvi în finlandeză; dálvi în sami, tăl - тӑл în khanty de nord, tāl - та̄л în manxi sau mansi, tel - тöв în komi, tél în maghiară, tel - тел în mari de vest, tele - теле în mari de est și în erzia, tələg - тәләг în khanty de est, tĕtə în khanty de sud, tjala - тяла în moksha, tol - тол în udmurtă, töl - тӧл în komi-zyrian, töv - тӧв în komi-permyak (toate, pe diferite căi, din proto-uralicul * tälwä, „iarnă”);
vetur m în feroeză și în islandeză, vinter în daneză, suedeză, norvegiană nynorsk și norvegiană, vínter - װינטער m în idiș, (yi)vintro în esperanto, Wanter m în luxemburgheză, winter în engleză, olandeză (nl), africană (afrikaans) și frizonă, Winter m în germană;
xitokal - শীতকাল, xit – শীত în asameză;
xitwa în malteză;
zamtari - ზამთარი în gruzină;
zëma f în casubă (ramură slavă, în nord-vestul Poloniei), ziema f în letonă, žiema f în lituaniană, zima - зима f în bulgară, macedoneană, rusă și sârbo-croată, zima - зіма f în belarusă, zima f în cehă, poloneză, slovacă și slovenă, zimiston - зимистон în tadjică, zimiston în zazachi, zivistan, zistan - زستان în kurdă, zyma - зима f în ucraineană, zyma f în sorba veche, zymæg - зымӕг în osetă (cele din zona slavă din protoslavicul *zima, din proto-ondo-europeanul *ǵʰeymeh₂);
zemestān - زمستان în persană (din persanul medieval ẕmstʾn' /zamestān/, din proto-indo-iranianul *ȷ́ʰimás, din protoindoeuropeanul *ǵʰyem-).
Peisaj de iarnă
Iarna în (c)arte
Moto: „... /Iarna e aproape de cuvânt,/ De-a început să ningă cu vocale,/ Nici nu mai știu prin viață unde sunt/ Și cine-aleargă-n urma mea pe cale...” (Nicolae Nicoară-Horia, „Pleacă toamna...”)
Cu o lună înainte de venirea iernii prevestirea despre plecarea toamnei o dădea amicul Nicolae Nicoară-Horia prin noiembrie în poezia „Pleacă toamna...”, tocmai din Kuppenheim, la 24 noiembrie 2019, cel care ne informa pe 3 decembrie 2019 că a căzut zăpada (romglezii ar zice „the pada”)...
A căzut zăpada...
Kuppenheim, 3 Dcembrie 2019
A căzut zăpada peste casa mea,
Troienindu-mi pașii, gândurile, anii,
Albul ei m-apasă ca o cergă grea,
Precum pe altare sfintele litanii
A căzut zăpada, ce cădere înaltă!
Mi-a fost dor de fulgii vălurind sub cer,
Sufletul din mine ca un prunc tresaltă,
Veșnic lui nu-i pasă că afară-i ger!
A căzut zăpada pentru-ntâia oară
Și cu ea deodată sus pe Dealuri lin
Murmură Colindul, îngeri parcă zboară:
În curând se naște Fiul Cel Divin!
Doamne, ce cuvinte! Cât de luminoase!
A căzut zăpada peste-Acasa mea,
Nimeni nu-i acolo, storurile-s trase,
Dincolo lumina stă-n genunchi și ea...
Și n-aș fi vrut să mă uit cum ninge decembrie... Poate vreți să ascultați scrisoarea la inceput de iarnă a lui Ducu Bertzi, unde puteți citi și versurile. Și dacă vreți să știți ce prefer eu, treceți la Winter Night Jazz Music...
Studii..., studii... Meritocrație, taică!
Asta după ce am tot văzut zilele astea perorații multiple despre așa zisa revoluție și când totul demonstrează că a fost eliminată meritocrația și promovați toți cei cu studii și rezultate incerte și totul a fost DEGEABA (... pentru noi luminile s-au stins...)! Acum pot veni colindătorii! Asta pentru că, în amintirile mele, e strașnic iarna pe uliță!
Dar eu nu mă plâng, deoarece ardeleaca Viorica pregătită-i pentru iarnă când alții se plâng sau cheamă armate sau pompierii pentru deszăpezire, că nu știu mânui lopata sau nici n-o mai au. Nu credeți: Vedeți aicI:
http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/ardeleanca-viorica-preg-tit-i-pentru-iarn
Cu sau fără zăpadă, să fiți iubiți!
Puteți descărca și distribui sau vizualiza fișierul în format pdf de la adresa:
Jocuri%20de%20cuvinte%20-%20iarn%C4%83.pdf
Constantin Nițu
-->
Comentarii
Mulțumesc tuturor! Completări de excepție! Sănătate, fără păcate!
http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-p-cat
Iarna în cărţi...
Iarna in pictura românească
Adam Bălțatu – Iarnă la Huşi
Adam Bălțatu – Peisaj de iarnă.
Adam Bălțatu – Peisaj de iarnă.
Arthur Verona – Sanie cu zurgălăi
Aurel Băeșu – Casa de mahala in Iasi
Aurel Ciupe – Iarna la Cluj
Camil Ressu – Iarnă grea (Ruși la Iași)
Camil Ressu – Zi de iarnă
Camil Ressu – Zi de iarnă
Constantin Isachie Popescu – Iarnă grea
Vă mulțumesc și vă îmbrățișez!
received_2575309749404944.mp4