Mama
Despre mame au scris mulți scriitori celebri. Hugo, în Mizerabilii le descrie pe Fantine și fiica sa Cosette, Fantine chiar și prostituându-se pentru a-i fi bine fiicei. Chipuri de mame întâlnim și în Coliba unchiului Tom (cartea care a dus la războiul de secesiune, puteți asculta AICI), Mara de Ioan Slavici, Baltagul lui Sadoveanu (vedeți filmul AICI despre mama și soția Vitoria Lipan). Și exemplele ar putea continua. Dacă la comentarii ați posta o poezie despre mamă sau ați specifica un link (o adresă) spre un roman audio sau spre o melodie, bine ar fi. Că despre mamă în muzică nu ne-am referit!
O poezie care mi-a plăcut și care descrie femeia mamă a satului românesc care acum e pe cale de dispariție în perioada de globalizare este cea a lui Virgil Carianopol, pe care o scriu cu plăcere. Mi s-a întâmplat și mie, deoarece mama a decedat cu 6 luni înainte de „a ieși eu pe leafă”!
Cântec pentru mama - Virgil Carianopol
Tare necăjită ai fost, mamă,
Iarna, vara, orice timp trecând,
Cât era de frig sau de caldură,
Tot desculță te-am văzut umblând.
N-ai purtat o haină mai ca lumea,
O scurteică veche doar aveai,
Dar și pe aceea totdeauna,
Doar de sărbători o îmbrăcai!
Tu așa ai fost de când țin minte
Pe picioare-ai mers la drum, mereu.
Nici în car nu te suiai de teamă
Boilor să nu le fie greu.
Ce păcat că n-ai trăit măicuță
C-ai plecat fără de timp în lut.
Ce pantofi ți-aș fi adus acuma,
Și ce haină ai mai fi avut!
Și ar fi păcat să nu-l ascultați pe Tudor Gheorghe AICI!
Vom vedea și după ce vom analiza cuvântul tată. Că cei doi vor stabili locul 1 sau 2 de părinte...
Să fiți iubiți!
Nițu Constantin
„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
Comentarii
Cum vom rescrie și pronunța mâine „Haide mamă, haide tată?
Haide părinte 1, haide părinte 2”
https://www.youtube.com/watch?v=-DIge_Zfofo
Respect vasluian!
REVERENȚĂ!
Și dacă e vorba de mamă... și România este o mamă!
MĂICUȚA
Sunt un cuvînt rănit de soare
Cu dorul răstignit în mare.
Mă descompun în două șoapte;
Sunt ca o ziuă fără noapte.
Și lacrimile mă apasă...
Te rog măicuță ia-mă acasă.
Mi-e inima însângerată
Fiindcă mi-au pus sărmă ghimpată.
De-ai ști de cîte ori am vrut
S-alerg spre tine peste Prut
Dar pusu-m-au s-aștept la vamă
Căci ei nu cred că tu-mi ești mamă.
Mi-a ars și dragostea în foc
De cînd lui Dumnezeu mă rog.
Cînd viu la tine nu suport
Să mi să ceară pașaport.
Și sufletul, mamă, îmi plînge
Că-s sînge din al tău sînge...
Cînd tu ești tristă eu suspin,
Cand sufăr eu tu zaci în chin.
Adesea lumea mă întreabă:
Tu ești orfana basarabă,
Cea despărțită pe nedrept
De la al mamei sale piept ?
Și le răspund cu jale grea
Că România-i mama mea
Că tată-mi este tricolorul
Iar frați mi-s muntele cu dorul.
Mă poartă marea prin cuvinte
Dar eu le spun ca și-nainte:
Un singur vis, mamă, m-apasă:
Să vii și să mă iei acasă !
Lucia Stegărescu - (elevă în clasa XII-a, Chișinău)
Notă:
" Noi copii ai tricolorului din Basarabia VĂ mulțumim nespus
pentru că transmiteți mesajul Unirii tuturur românilor " ( Lucia Stegărescu ).
Autoarea, în anul 2016, a fost declarată cea mai bună dintre elevii basarabeni din liceele cu profil umanist.
Mereu cântăm femeia mamă, izvor și ocrotitor al vieții...
!