Jocuri de cuvinte - Paștele
Geografie lingvistică
Paștele și tradițiile lui
Moto: „Paștele iar vine,/ Că trecu Crăciunul,/ Însă noi ne ducem,/ Unul câte unul.../” (după folclorul urban)
Așteptăm acum Paștele. Adică sărbătoarea învierii lui Iisus Hristos. Cum care Hristos? Cel despre care am scris când am definit Crăciunul (vezi AICI) și când am am descris meniul de Crăciun (vezi AICI).
Potrivit Evangheliei și Noului Testament, Hristos ar fi fost răstignit cu două zile înainte de Ziua Paștilor, iar în a treia zi, pe lună plină, ar fi înviat din mormânt, ar fi trăit 40 de zile pe pământ și apoi s-ar fi ridicat în ceruri. Primii creștini care au trăit din comunitatea evreiască au sărbătorit învierea lui Hristos, în același timp cu Paștele evreiesc. În 325 d.Hr., după ce creștinismul a fost recunoscut de imperiul roman drept religie oficială, Biserica Catolică a despărțit sărbătoarea lui Hristos de Paștele evreiesc și a adaptat-o la tradițiile creștine.
În dicționarele românești sunt vreo 39 de definiții. Așadar, paște, paști, înseamnă sărbătoarea religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui Hristos, iar la evrei în amintirea ieșirii lor din robia egipteană, sub conducerea lui Moise.
Și mai sunt și expresii: „nu e în toate zilele Paști” sau „o dată pe an e Paști”, adică nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite (precum apariția partidului PLUS al lui C. Ioloș sau retragerea acoperiților din PSD și (re)venirea lor la bază lângă descoperitul Ponta); „din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun” înseamnă foarte rar, la intervale mari de timp (amintim de afacerile Microsoft și EADS, de care DNA nu mai amintește); „la Paștile cailor” înseamnă niciodată (să nu dai cu vorbe rele despre UM 024TV).
Denumirea de paște sau paști este dară și bucățelelor de pâine sfințită care se împart la biserică în ziua de Paște (anafură). Există și pască, un cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. Cuvântul provine din latinescul pascha, -ae (sursa: DEX '09, 2009).
Latinescul pascha provine din vechiul cuvânt grecesc páskha - πάσχα, „Paștele evreiesc”, acesta provenind din aramaicul (limbaj semitic din Etiopia actuală) paskha - פסחא, acesta din ebraicul biblic pésakh - פסח.
„Cina cea de taină” de Leonardo da Vinci ( realizată în 1495–1498, în tempera și ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos, care se găsește în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano)
Cuvântul „Paște” există în mai multe limbi unde există creștini, distingând noi câteva grupe:
a) Pasqua în italiană, catalană și corsicană, Pascua în spaniolă și galiciană, Páscoa în portugheză, Páska în islandeză, Pazko în bască, påske în daneză și norvegiană, Pashkë în albaneză (toate din latină); Pâques în franceză (din franceza evului mediu ca Pasques, acesta din vechile cuvinte franceze pasques și pasches, tot din latinul pascha); Pasg în galeză, pääsiäinen în finlandeză, Paskalya în azerbaidjană, Pasen în neerlandeză, Paști în română, пасхальный – paskhal'nyy în rusă, påsk în suedeză, Paskalya în turcă și Πάσχα - Páscha în greacă;
b) Uskrs în croată, bosniacă și sârbă (Ускрс);
c) Velika noč în slovenă (de la vélike nočí – nopțile mari), Veľká noc în slovacă, Wielkanoc în poloneză; velikonoční în cehă, (nopțile mari); Velikden – Великден sau Pasha - Пасха în bulgară (Възкресение Христово, Пасха), Veligden - Велигден în macedoneană, Velykdenʹ– Великдень în ucraineană (Ziua mare); Velykos în lituaniană;
Cuvântul Paște (Paști) în diferite țări (a fost respectată ortografia țării)
d) Easter în engleză și frizonă (din Ester și Eestour în engleza evului mediu, acestea din vechiul englez ēastre „Paște”, cognat cu vechiul german ōstarūn); Ostern în germană (vezi germanul ōstarūn, legat de Ēostre, Ēastre, o zeiță și festivalul său celebrat la echinocțiul de vară, acestea din proto-germanicul *Austrǭ, la rândul său din proto-indo-europeanul *h₂éwsōs, care însemna „spre est”; cognat cu vechiul german vulgar Oostern - „Paște”, cu germanul Ostern și germanul Osterfest – „Paște”); Ouschter în luxemburgheză; ईस्टर – eestar în hindi și יסטער – ister în idiș (ambele din englezul easter);
e) húsvét în maghiară (hús - „carne” + vét „luare”); Għid în malteză; Lihavõtted în estonă și Lieldenu (sing.) și Lieldienas (pl.) în letonă (vezi AICI);
f) عید پاک în persană, عيد الفصح – eyd alfash în arabă, Զատիկ – Zatik în armeană, স্টার - Sṭāra în bengali, חג הפסחא în ebraică, ਈਸਟਰ - Īsaṭara în punjabi. Dar s-o luăm încetișor....
Puteți citi întregul articol în format pdf și îl puteți salva de la adresa:
Jocuri%20de%20cuvinte%20-%20Pa%C8%99tele.pdf
(tradițiile de Paște, stabilirea datei Paștelui șau Paștilor etc.).
Să fiți iubiți și să apucați Paștele! Deoarece coronavirusul nu se prea atinge de cei din estul Europei....
Constantin NIŢU
„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
-->
Comentarii
Vă mulțumesc de trecere!
Am citit. Multumesc frumos.
O seara placuta!