Jocuri de cuvinte - Paștele
Geografie lingvistică
Calculul datei Paștelui (Paștilor)
Moto: „Compromisul este arta de a împărţi un tort astfel încât fiecare să creadă că a primit felia cea mai mare.” (Ludwig Erhard)
Stabilirea datei sărbătorii învierii lui Isus a declanșat o controversă majoră în creștinismul timpuriu, cu poziții diferite ale bisericii catolice a imperiului roman de apus și cea ortodoxă a imperiului bizantin. În secolul al IV‑lea s‑a hotărât modul prin care se stabileşte data Paştelui, la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325 d.Hr. ). Disputa, cunoscută sub numele de „Controversele pascale” nu a fost rezolvată definitiv până în secolul al VIII-lea.
În imperiul bizantin, creștinii ortodocși au stabilit ziua răstignirii în aceeași zi în care evreii sărbătoreau Paștele evreiesc, adică în ziua a 14-a de la prima lună plină de primăvară, 14 Nisan (a se vedea calendarul evreiesc), apoi cu două zile mai târziu, la 16 Nisan, indiferent de ziua săptămânii. În imperiul roman de apus, Învierea lui Isus era sărbătorită în prima zi a săptămânii, duminică, atunci când Iisus a înviat.
Ca atare, Paștele era sărbătorit întotdeauna în prima duminică după a 14-a zi a lunii Nisan. Bisericile au optat pentru sărbătorirea în ziua de duminică, iar susținătorii „celei de-a 14-a zi" (Quartodecimanii) au rămas o minoritate. Consiliul de la Niceea din 325 d. Hr. a decretat că Paștele ar trebui să fie în prima duminică după prima lună plină după echinocțiul de primăvară (21 martie). De aceea, Paștile pot cădea în orice duminică între 22 martie și 25 aprilie.
În secolul al XX-lea s-au făcut mai multe încercări de a ajunge la o dată fixă pentru Paște, fiind propusă duminica după a doua sâmbătă din aprilie. Interesul reînnoit pentru o dată fixă a apărut la începutul secolului al XXI-lea, din discuțiile liderilor bisericilor ortodoxe, coptă, anglicană și romano-catolică, însă nu s-a ajuns la un acord oficial.
Așadar, ziua de Paști depinde atât de mișcarea pământului în jurul soarelui (de care depind anotimpurile, echinocțiile și solstițiile) cât și de cea a lunii în jurul pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară). În Bisericile Ortodoxe echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie în calendarul iulian (3 aprilie în calendarul gregorian), în timp ce Bisericile catolică și protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară. Ca atare, data Paștilor în Bisericile Ortodoxe nu poate fi mai devreme de 4 aprilie, iar în Bisericile Catolică și Protestante mai devreme de 22 martie.
Această diferență duce la o anumită periodicitate în diferența dintre zilele Paștilor. Specific, după 2 sau 4 ani în care diferența este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferența este de 4 sau 5 săptămâni. Aceasta se datorează faptului că, în acești ani, luna plină care cade după 3 aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 martie. Dacă bisericile ar folosi același ciclu lunar, diferența dintre echinocții ar duce la o diferență în ziua Paștilor de 0 sau de 4 săptămâni.
Există și o diferență între luni. Diferența adițională de o săptămână provine din faptul că bisericile folosesc cicluri lunare diferite. „Luna Bisericilor ortodoxe” este cu 4-5 zile după „luna Bisericilor catolice și protestante”, ceea ce rezultă într-o diferență de o săptămână în aproximativ 2/3 din ani.
Bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană din secolul al XVI-lea din motive de ordin confesional, menținând mai departe calendarul iulian, care de atunci înainte s-a numit „calendar pe stil vechi”. Cu timpul diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, încât după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile. Nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice a făcut ca și bisericile ortodoxe să reflecteze la îndreptarea calendarului lor.
România a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou. Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât îndreptarea calendarului și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului.
Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Bisericile ortodoxe de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul ortodoxiei.
Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești.
Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștile de asemenea după calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian.
În religiile și în calendarele creștine, Paștele urmează postul, perioada de 40 de zile (fără a se lua în calcul duminica) înainte de Paști, care se manifestă în mod tradițional prin acte de penitență și post. Paștele este precedat de săptămâna sfântă, care include comemorarea Cinei cea de taină a lui Isus și a apostolilor săi în Joia Mare, ziua răstignirii sale sau Vinerea Mare și Sâmbăta Sfântă, ziua învierii. Tradițiile creștine au propriile lor tipuri liturgice pentru Paști.
Tabelul 1: Datele de Paști între 2023 și 2039, în calendar gregorian
An
Catolici, protestanți
Ortodocși, greco-catolici
2023
9 aprilie
16 aprilie
2024
31 martie
5 mai
2025
20 aprilie
2026
5 aprilie
12 aprilie
2027
28 martie
2 mai
2028
16 aprilie
2029
1 aprilie
8 aprilie
2030
21 aprilie
28 aprilie
2031
13 aprilie
2032
28 martie
2 mai
2033
17 aprilie
24 aprilie
2034
9 aprilie
2035
25 martie
29 aprilie
2036
13 aprilie
20 aprilie
2037
5 aprilie
2038
25 aprilie
2039
10 aprilie
17 aprilie
Un autograf pentru eternitate al celui decedat pe 24 mai 2011, la o lună după Paștele din 24 aprilie 2011
Indiferent de credința fiecăruia (vezi „Jocuri de cuvinte – religie” și „Jocuri de cuvinte – biserică”), noi nu ne pronunțăm asupra religiilor și ateismului, ci subliniem doar faptul că oamenii au simțit și simt nevoia de a se uni spiritual pentru a-și mângâia sufletele. Eu cred că Dumnezeu (vezi „Jocuri de cuvinte – Dumnezeu”) este în sufletul fiecăruia și peste tot. „A te împăca cu Dumnezeu” înseamnă a te împăca în primul rând cu tine însuți, apoi cu ceilalți oameni și cu mediul înconjurător. Asta ținând seama și de zisele lui Călinescu „sufletul meu are nevoie de sufletele celorlalți și toți trăim în lume!” Așadar, țineți seama și de zisele trestiei din Bărăgan, degustătoare de vin bun, Fănuș Neagu.
Ortodox fiind, vă propun să ascultați niște pricesne. Cuvânt întâlnit în română prima dată în letopisețul lui Gheorgachi din 1762, priceasna este o cântare executată în bisericile ortodoxe la slujba liturghiei în timp ce se împărtășește preotul. E moștenit din vechiul slavonic bisercesc prěčĭstĭna - прѣчьстьна, feminininul lui prěčĭstĭnŭ - прѣчьстьнъ, din čĭstĭ - чьсть, „onoare”, din proto-slavicul *čьstь, „cinste, onoare, respect”, din proto-balto-slavicul *kistas, din proto-indo-europeanul *(s)kʷit-tis, din (s)kʷeyt-, „a nota”.
La adresa https://www.youtube.com/watch?v=zi2Cfff97Ag puteți asculta un colaj cu cele mai frumoase Pricesne Ortodoxe. Tudor Gheorghe cântă Mi-e frică, Doamne (https://www.youtube.com/watch?v=3JJSELRNWTs). Cântăreții de muzică populară au extins pricesnele și le prezintă și în inernet. Ascultați-o pe Georgiana Lobonț (https://www.youtube.com/watch?v=Bn4JEw9Fpng)cu un album de de pricesne, Vol I, din 2018.
Să fiți iubiți și să treceți cu bine de Paști!
Fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - Paștele.pdf
Constantin NIŢU
„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin
-->
Comentarii
Mulțumesc! Lumină să fie! Vă dăruiesc o livadă!