Jocuri de cuvinte – prun și prună
Geografie lingvistică
Prunul
Moto: „O, Doamne care faci așa minune,/ Slăvit să fie-n veci numele tău,/ Că ai lăsat pe drumul spre Zalău/ Atâția pomi în care-atârnă prune./.../” („Oda Prunei, de Sorin Poclitaru)
Născut fiind eu în comuna Livezeni, județul Muscel, din 1950 sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, atunci cu multe livezi, și să nu scriu despre prun? Că am scris despre damigeană (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-damigeana) și despre butoi, ca să nu să supere în cer bunicul (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi) matern Dumitru.
Prunul este un pom din familia rozaceelor, înalt de 6-10 m, cu frunze eliptice, cu flori albe-verzui, cultivat pentru fructele sale comestibile, drupe sferice sau elipsoidale (sferice alungite), de obicei, de culoare vineție (Prunus domestica).
DEX '09 (2009) ne dezvăluie etimologia: „lat. prunus”. Așadar, am moștenit cuvântul prun din cuvântul latin prunus, moștenit din grecescul antic proúnē – προύνη. Prun, prunu, purnu există și în aromână, prun în megleno-română.
Mihai Vinereanu scrie despre prun: «prun (ar. mgl. prun) – arbore din familia rozeceelor cu flori albe/verzui și fructe cărnoase (Prunus domestica). Lat. prunus „prun” (Pu-cariu, 1392; Candrea/Densusianu, 1453; REW, 6800; Ciorănescu, 6975); cf. calabr. prunu, sp. pruno. Walde (II, 379) consideră că lat. prunus provine din gr. ΠρούRνη „prun”, iar forma greacă provine din traco/illirică, în timp ce Boisacq (817) îl consideră cu origine obscură. Chantraine (942) consideră prunul un import recent, în perioada clasică provenind de undeva din Asia Mică. Frisk (cf. Chantraine) citează top. frigian prumnessos. Pe de altă parte, menționăm că unele specii de prun cresc în stare sălbatică în zonele de deal din România, cum este -i cazul altor pomi fructiferi (mărul, părul), precum și al viței/de/vie. Termenul, așa cum consideră Walde, a fost preluat de greacă din în traco/dacă, iar latina l-a împrumutat din greacă. Der: prună, prunar, prunărie.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. Laborios!
Cuvintele corespondente în câteva limbi sunt:
֎ aalubukhaare ka ped - आलुबुखारे का पेड़ în hindusă;
֎ aipio în quenya;
֎ alyča – алыча în bielorusă (prun și prună) și rusă (prună), ałycza (prună) în poloneză (din azerul alça, „prună”);
֎ ameixa, ameixeira (din ameixa, „prună”, + -eira) în portugheză, ameixeira în galiciană;
֎ amołer (din àmoło, „prună”, + -er), amolaro în venetă;
֎ aranondo în bască (din aran, „prună”, + ondo, „copac, pom”);
֎ bagesaanaatig în ojibwe;
֎ billey plumbis în manx;
֎ blommetræ în daneză (din blomme, „prună”, + træ, „copac, pom”), blommutræ în feroeză (din blommu + træ);
blossî, blossier în lorrenă;
֎ cây mận în vietnameză;
֎ cirolal, ciroleru în asturiană, ciruelo în spaniolă [din cuvântul latin cēreolus, „(prin extensie) prună”];
֎ coeden eirin în galeză;
֎ crann plumaí în irlandeză;
֎ damaschin, dhamaskin în aromână, damaskiniá - ქლიავისხე în greacă, daraxtin olu - дарахти олу în tadjică;
֎ drvo šljive în bosniacă și în croată;
֎ emolâr, sespâr, cespâr, brugnulâr în friuliană;
֎ erik (prună, din turcicul otoman erik, erük – اریك, din proto-turcicul *erük), erik ağacı în turcă;
֎ fłaojm în vilamoviană;
֎ floymenboym – פֿלוימענבוים în idiș;
֎ hilûk în kurdă;
֎ hką́ące xóce în osage;
֎ jadunamu – 자두나무 în coreană;
֎ kȟáŋta în lakota;
֎ kliavis khe - ქლიავი în gruzină;
֎ lĭ - 李 în chineză mandarină, Lĭzĭ shù – 李子树 în chineză;
֎ liivapuu în voro (din liiva + puu), luumupuu (din luumu, „prună”, + puu, „pom, copac”) în finlandeză;
֎ ma'xemenó'e în cheyenne;
֎ szilvafa în maghiară (szilva, „prună”, + fa, „pom”, după Imre Nemeth - a német Pflaumenbaum szó tükörfordítása, „model după cuvântul germanic ...”; szilva dintr-o limbă slavă, din proto-slavicul *sliva, „prun, prună”);
֎ momani -モマニ în ainu;
֎ mzambarau în swahili;
֎ nisu, nisal în asturiană;
֎ palogher în retoromană;
֎ Pāma gācha - পাম গাছ în bengaleză;
֎ paramu în maori;
֎ pemë kumbulle în albaneză;
֎ Pflaume în germană (prun, prună, din medievalul germanic pflūme, din vechiul germanic pflūma, din proto-vest-germanicul *plūmā, „prună”), Pflaumenbaum în germană (din Pflaume + -n- + Baum, „copac”), plömabim în volapük, plombeam în frizonă, Plumenboom (din Plumen + Boom) în germană de jos;
Cuvântul prun în câteva limbi
֎ pirugnulu în corsicană;
Pflaumen in einem Pflaumenbaum (prune într-un prun)
֎ plommonträd în suedeză (din plommon + träd), plómutré în islandeză, plum tree, plum-tree, plumtree (din plum, prună”, + tree, „copac”) în engleză;
A plum growing on a plum tree (o prună într-un prun)
֎ ploom, ploum în scots, plum (prun și prună, din medievalele engleze plomme, ploume, din verchiul englez plūme, din proto-vest-germanicul *plūmā, moștenit din latinescul prūnum; dublet al lui prune) în engleză, plumas în galică scoțiană, plūme în letonă, pluum' în corsicană;
ploomipuu în estonă, plūmpū, plūmõpū în livoniană;
֎ Praum, Promm în luxemburgheză;
֎ preimu în papiamentu;
֎ preunyi, prunyi în normandă, prugno (din latinescul prunus, modelat după prugna, „prună”) în italiană, prun în română și megleno-română, prun, prunu, purnu în aromână, pruna în sardă, prunara în siciliană, prunarbo în esperanto, prune în engleză, pruner, prunern în catalană, prunier (din prune, „prună”, + -ier, prune din vechiul francez prune, din vulgarul latin *prūna, feminin singular format din pluralul latinescului prūnum, moștenit din grecescul antic proûmnon – προῦμνον, vezi „prunier”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012) în franceză, prunièr în provensală, pruniera în occitană, pruniero în ido și în interlingua, prunujo în esperanto, prunus în latină, prunuso în esperanto;
֎ Prommebam, Praumebam în luxemburgheză;
֎ proúmnē - προύμνη în greacă antică;
֎ pruim în afrikaans, pruimelaar și pruimenboom în neerlandeză;
Fleurs de prunier (florile prunului)
֎ saloreni - սալորենի în armeană;
֎ shajarat albarquq - شجرة البرقوق în arabă;
֎ slaiwô în polabă, slěwcyna, slěwka în sorabă de jos, sliivipuu în ingriană, sliva - слива în rusă și în macedoneană, sliva în slovenă, slivkový strom în slovacă, slivoň în cehă, slivovo dŭrvo - cливово дърво în bulgară, śliwa în poloneză, šljiva - шљива în sârbo-croată, slowčina în sorabă de sus, slyva - слива în ucraineană, slyvų medis în lituaniană;
֎ sumomo - (樹木) スモモ, puramu - プラム în japoneză;
֎ susino în italiană, susinun în corsicană;
Švestky
֎ švestka în cehă (prun și prună, moștenit din germanicul Zwetschge);
֎ tonmai plum - आलुबुखारे का पेड़ în laoțiană;
֎ Zwetschge, Quetsche (Lorena, Alsacia, Luxemburg, regional in Germania), Zwetsche (în nordul Germaniei), Zwetschke (regional în Austria), Zwetschgenbaum în germană;
֎ درخت آلو în persană.
Pruna
Moto: „Despre Poantă s-au făcut/ Atâtea poante bune,/ Dar «poanta» e... că i-a plăcut/ Ţuica de prune.” [Lui Petre Poantă (critic literar), de Vasile Iuşan, din Ridică-te, Caragiale!, 2009]
Fructele prunului sunt prunele, introduse de femei în alimentație și de bărbați adunate, puse în butii sau putini, lăsate la fermentat, distilate și transformate în minunata țuică, palincă, horincă și în ce mai știți, că despre țuică (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tuica) am scris „Jocuri de cuvinte – țuică”.
Am moștenit cuvântul prună din vulgarul latin *prūna, feminin singular format din pluralul sunstantivului latin neutru prūnum, acesta moștenit din grecescul antic proûmnon – προῦμνον, „prună”, cuvânt împrumutat de greci dintr-o limbă din Asia Mică.
Prune
În câteva limbi, prună se traduce cu:
֎ aguai în mbyá guaraní;
֎ alû în kurdă, âlu - آلو în persană, ālūbukhārā - आलूबुखारा în hindusă, ālūbuxārā - ਆਲੂਬੁਖ਼ਾਰਾ, alūcā - ਅਲੂਚਾ în punjabi, ālūcā - आलूचा în hindusă, ālucā - ആലുചാ în malaialam;
֎ alxory - алхоры în cazahă;
֎ ambruíña, abruño, agruño în galiciană;
֎ ameixa în galiciană, ameixa, amêixoa în portugheză (din vechea galiciano-portugherză, din vulgarul latin *damascina, din latinescul damascēna, „prūnă”);
֎ amoło în venetă;
֎ aran, okaran în bască;
֎ avramila în ladino (prune acrișoare);
֎ bagesaan în ojibwe;
֎ bärḳuḳʰ - በርቁቕ în tigrină, bārqoqa - ܒܲܪܩܘܿܩܵܐ în asiriană neo-aramaică, barqūq - برقوق (colectiv), barqūqa - برقوقة (singular) în arabă marocană, barqūq - بَرْقُوق în arabă, barʔūʔ - برقوق (colectiv), barʔūʔa - برقوقة în arabă egipteană, buḵāra - بخارى , buḵāra - بخارة în arabă hijazi;
֎ ber - بیر în urdu, ber - बेर în hindusă;
֎ biyoke în valonă (varietate mare), blloche (prună sălbatică) în normandă;
֎ blomma în feroeză, blomme în daneză, bluma în cehă;
֎ brógna, brónba în venetă, brugna, brügna în lombardă, brümbla în romanșă, bromb, brugnu în friuliană;
֎ cerollo în în galiciană, cirola în galiciană, ciruela în asturiană și în spaniolă, cirigüeyu în asturiană;
֎ chʼil naʼatłʼoʼiitsoh în navajo;
֎ ciespe în friuliană, češplja în slovenă, çiéspa în venetă;
֎ coccymelum în latină;
֎ damaschinã, dhamaskinã în aromână, Damaskênon - Δαμασκηνόν în greacă antică, damáskino - δαμάσκηνο în greacă, damáskino în maghiară (în final din grecescul bizantin damáskēnon - δαμάσκηνον, acesta din grecescul koine Damaskós - Δαμασκός, „Damasc”);
֎ damṗul- дампӏул în udi;
֎ eirinen în galeză;
֎ emul în friuliană;
Erikler (prune)
֎ erik – эрик în karatchaï-balkară, erik în găgăuză, tătară crimeană, turcă și turcmenă (din turcicul otoman erik, erük - اریك, din proto-turcicul *erük);
֎ fatón în galiciană;
Pflaumenbaum (prun)
֎ fłaojm în vilamoviană, Flaume în germană austriacă, floym - פֿלוים în idiș, Fluume în germană alemannică, Pflaume (din medievalul germanic pflūme, din vechiul germanic pflūma, din proto-vest-germanicul *plūmā, „plum”) în germană, Pflüme în săsească;
֎ garaly în turcmenă;
֎ gavalı în azeră;
֎ għanbaqar, għajnbaqar în malteză (din arabicul ʕayn baqar - عَيْن بَقَر);
֎ goje - گوجه în persană;
֎ goldană în română (crichină, mirabelă, renglotă, fructul subspeciei Prunus insititia, „goldan”, originar din Grecia);
֎ ʾijāṣ - إجاص în arabă;
֎ ilipulamu, ipulamu în zulu;
֎ iohiáthen. wihshon'kó:wa în mohawk;
֎ jadu - 자두, seoyangjadu - 서양자두 în coreană;
֎ ji:si - ဇီးသီ în birmaneză;
֎ ką́ąc în winnebago;
kara örük - кара өрүк în kârghiză, qaraörik - қараөрік în cazahă (vezi erik în turcă), karaemeș - ҡара емеш în bașchiră, qaracimeş - караҗимеш în tătară;
֎ kaynalı – кайналы în kârgâză;
֎ khilăv în țigănească;
֎ kką́de în omaha-ponca, kką́tte în quapaw;
֎ kliavi - ქლიავი în gruzină;
֎ kokan – кокан în kumică;
֎ kumbull în albaneză;
֎ lei5-2 - 李, lei5 zi2 - 李子, bou3 lam1 - 布冧 în chineză cantoneză, lí-á - 李仔, lí - 李 în chineză min nan, lĭzĭ - 李子 în chineză, lĭzi - 李子 în chineză mandarină;
֎ liiv în voro;
֎ luumu în finlandeză;
֎ mak man - ໝາກໝັ້ນ în laoțiană, makmaenj în zhuang, makpraang - ម៉ាក់ប្រាង în kmeră, mận, quả mận, trái mận în vietnameză;
֎ Maschn în franconă;
֎ moma - モマ în ainu;
֎ mzambarau în swahili;
֎ nisu, ñisu în asturiană;
֎ olu - олу în tadjică;
֎ olxoʻri în uzbecă;
֎ paloja, paloga în romanșă;
֎ paramu în maori;
֎ persik în indoneziană;
֎ pesombazaha în malgașă;
֎ pəruño - ፕሩኞ în tigrină;
֎ plaṁ - പ്ലം în malaialam, plam - พลัม în thai, plöm în volapük, plóma în islandeză, plomma, lupmu în sami de nord, plomme în norvegiană, plommon în suedeză, ploom în estonă, ploom, ploum în scots, ploum în corni, plum (din medievalele engleze plomme, ploume, din vechiul englez plūme, din proto-vest-germanicul *plūmā, moștenit din latinescul prūnum) în engleză, Plum în germană plautdietsch, plum, plumbis, plumbys în manx, plūm, plūmõz în livoniană, pluma în irlandeză, plumas în galică scoțiană, plūme în letonă, plumo în esperanto, Pluum, Plumm în germană de jos (Niederdeutsch), pluum' în voro;
֎ preimu, prùim în papiamento;
֎ prem în indoneziană;
֎ prenn în métchif;
֎ preune în angevin și în normandă, primbla, prema, prem în romanșă, prom în frizonă, Promm, Praum în luxemburgheză, Promme în germană Eiflerisch, pronne în picardă și în valonă, proûmnon – προῦμνον în greacă antică, prugna în italiană, prugnula, pirugnula în corsicană, pruim în afrikaans, pruim în neerlandeză, Prumm în germană Kölsch, prun - พรุน în thai, pruna în catalană, interlingua, ladino, occitană, siciliană și spaniolă, pruná în țigănească, prună în română, prune în franceză și în engleză, pruno în esperanto și în ido, prunu în siciliană, prūnum în latină, prunya în țigănească, prüna în romanșă (pe diferite căi chiar din greacă sau din latinescul prunum, moștenit din grecescul antic proûmnon - προῦμνον, „prunî”, împrumutat dintr-o limbă din Asia Mică);
֎ pùlulúna în taos;
֎ puramu - セイヨウスモモ, プラム în japoneză;
֎ quanunasdii - ᏆᏄᎾᏍᏗᎢ în cherokee;
֎ Qwàtsch în săsească;
֎ salor - սալոր, šlor - շլոր în armeană;
֎ sh'zíf - שזיף în ebraică;
֎ shing tog pa lam - ཤིང་ཏོག་པ་ལམ în tibetană;
֎ siespe în friuliană;
Cuvântul prună în diferite limbi
֎ sirwelas în tagalogă;
֎ slěwka în sorabă de jos, sliivi în ingriană, sliva - слива în bulgară, macedoneană, rusă, tătară și ucraineană, sliva - сліва în bielorusă, slíva în cehă și în slovenă, slivka în slovacă, slowka în sorabă de sus, slyva în lituaniană, szilva în maghiară și în țigănească, śliwka în poloneză, šljiva - шљива în sârbo-croată și în sârbă, šljiva în croată;
sumomo - (果実) スモモ în japoneză;
֎ sunjin în ladină ( limbă romanică retică, vorbită în Munții Dolomiți din Italia);
֎ susana în dalmată, susina (din susino, „prun”, aista din vulgarul latin *susīna, din latinescul Sūsa, „vechea capitală a lui Elam”) în italiană și în corsicană;
֎ švestka în cehă (din germanicul Zwetschge), zvetga în romanșă, Zwäddsche, Zwädschge în șvăbească, Zwetschge, Zwetschke în germană, Zwetschge în germană alemanică, Zwetschke în germană austriacă, Zwetschgn în bavareză;
Zwetschke
֎ tunda la plum în swahili;
֎ voandamoty în malgașă;
֎ xox - خوخ în arabă sud-levantină;
֎ zirguela în ladino (grai castilian vechi), zirgüello în aragoneză;
֎ zuesca în romanșă.
Prunul și pruna în viață
Moto: „Parfumată şi frumoasă/ Îl dă gata pe un june,/ Cu mărgele, arătoasă/ ... Pălincuţa cea de prune.” (Ameţit de-atâta farmec..., de Gabriela Genţiana Groza. 2018)
Prunul cultivat (Prunus domestica L.) este un pom fructifer aparținând genului Prunus, clade Amygdalus-Prunus, secțiunea Prunus, din familia Rosaceae, cultivat pentru fructele sale, numite prune. Este mai rar numit prun domestic.
Prunele, fructele cărnoase, de culoare albastru închis sau gălbui, își găsesc multiple întrebuințări în industria alimentară, pentru conserve sau gemuri, fiind consumate și în stare proaspătă. Dar cea mai cunoscută utilizare este pentru fabricarea țuicii, uneori depozitată în butoaie fabricate din lemnul acestuia. Prunul crește în zone de înaltă fertilitate, preferabil deluroase. Soiurile sale cele mai rezistente sunt: ciorești, corcodane, vinete și grase (denumiri regionale).
Trunchiul prunului are un miez foarte dur, rezistent la apă, de culoare roșu-maroniu, învelit de un alburn de culoare deschisă prin care circulă seva. Arderea sa degajă o putere calorică superioară celei a fagului, cărbunele său fiind folosit în fierării.
L ivadă cu majoritatea prunilor goldan, desființată de consătenii dornici de avantajele „revoluției”
Printre zonele bogate în pruni sunt zonele deluroase. Între milenii, în anul 2000, s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești, câte mai sunt. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafața pomicolă de doar 77.883 ha, prunul ocupa 34.899 ha.
În orașul Vălenii de Munte există Muzeul prunului, , așezământ unic în țară și poate în Europa, pentru a înțelege de ce la noi, în România, tuica e considerată mama băuturilor tari românesti (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tuica), și de noi descrisă. Despre tipurile de poruni și de prune găsiți destule informasții în internet și în cărți. Să vedem avantajele prunelor consumate ca atare sau în compot, uscate etc.
Prunele se consumă pentru a preveni cancerul de colon. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Berlin a arătat că oamenii care consumă zilnic timp de 3 săptămâni cel puțin 6 prune proaspete sau uscate au mai puține probleme medicale cu oasele, cu nivelul de colesterol LDL si cu posibilitatea de a avea cancer de colon.
Prunele au si proprietăți diuretice, de stimulare a sistemului nervos, decongestive, hepatice, dezintoxicante și laxative. Aceste fructe ameliorează stările inflamatorii ale ficatului si splinei. Prunele si sucul proaspăt pregătit din ele contribuie la scăderea acidității sucului gastric, ceea ce le face să fie un mijloc de tratament auxiliar în gastrite, ulcer stomacal si duodenal. Prunele îmbunătățesc semnificativ starea bolnavilor de ateroscleroză, colecist, hipertensiune si rinichi.
Prune
Resveratrolul care se găsește și în compoziția prunelor închise la culoare, intre indigo si negru si vișiniul cel mai închis, este un colorant polifenolic, considerat cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum, de 4-5 ori mai puternic decât betacarotenul, de 50 de ori mai puternic decat vitamina E și de 20 de ori mai puternic ca vitamina C.
Pruna are puternice calități energizante, datorate zaharurilor pe care le conține, care potențează capacitatea energetică a organismului, stimulând sistemul muscular și nervos. Pentru cei care depun eforturi fizice mari, se recomandă mai ales folosirea fructelor uscate, deoarece au o valoare energetică de cinci ori mai mare decât cele proaspete. Gratia cu prune care se uscau era nelipsită toamna, la noi acasă, în copilărie.
Prunele conțin apă, glucoză, fructoză si zaharoză, fibre alimentare (celuloză și pectine), acizi organici (care favorizează eliminarea acidului uric), săruri minerale (in special potasiu), vitamine (B1, B2, B3, B6, C, E si D), antociani (în coajă), substanțe antioxidante care conferă fructului culoarea specifică, tanini si substanțe amare, în frunze si scoarta pomului. Prunele uscate au un conținut caloric mai ridicat decât cele proaspete și o concentrație mai mare de vitamine si săruri minerale.
Continuare la adresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-prun-si-pruna-1
Fișierrul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - prun.pdf
- NC
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuchttp://webdidacticanova.blogspot.ro/ https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin nitu.constantin@yahoo.com
-->
Comentarii