Jocuri de cuvinte - rață
Geografie lingvistică
Rață
Moto: „Cu un tupeu ce te îngheaţă,/ Pretind că e ficat de raţă;/ Dar raţă, o spun cu curaj,/ E-n poză doar, pe ambalaj!” (Pateul din ficat de rață, de George Budoi, din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire, 2021)
Am scris despre găină, pasărea domestică cea mai numeroasă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/09/jocuri-de-cuvinte-gaina.html) din lume, dar și despre gâscă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-gasca.html), copilărind eu pe „ulița gâștei”, acum strada Primăriei, din satul Livezeni (comună până în 1950), comuna Stâlpeni, județul Argeș.
„ Ulița gâștei”, acum Strada Primăriei
„Ai mei” aveau și rațe, plus că tata era vânător. Din vreo 28 de definiții din dicționarele românești numele rață este dat mai multor specii de păsări domestice și sălbatice, înotătoare, cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, deplasate în partea posterioară a trunchiului (Anas).
Rața sălbatică (Anas platyrhynchos) este strămoșul celor mai multe rațe domestice, foarte asemănătoare cu acestea și apreciată pentru carnea ei gustoasă. Rața domestică are multe varietăți provenite prin domesticirea raței sălbatice și deosebite între ele prin culoarea penajului, forma corpului, calitățile productive etc.
Rațe și boboci de rață
Cuvânt scris prima dată în română de Cantemir într-o lucrare istorică, după DEX '09 (2009), ar avea etimologia: „cf. alb. rosë, sb. raca”. E mai bine să considerăm că e de origine incertă, fiind posibil un cuvânt de substrat balcanic, asemănător cu albanezul rosë (< *ratsa), sau din slava de sud (comparați cu sârbo-croatul și slovenul raca, sârbescul dialectal rasa, bulgărescul rjaca – ряца (arhaic). Îl puteți compara și cu friulanul raze, occitanul rit, ungurescul réce, țigăneștile ratsa și ratsoy etc.
.......
În diferite limbi, raței și rățoiului le corespund:
֎ 7aq-tsy - 鴨子／鸭子 în chineză wu;
֎ a-kʷʼatʼa - а-кәата în abhază;
֎ ãade f în portugheză;
֎ Aant în saxonă de jos, Aant, Aante în germană de jos;
֎ aapv în iu mien;
֎ abarkiw – ⴰⴱⴰⵔⴽⵉⵡ în rifain;
֎ abo pé̩pé̩ye̩ în joruba;
֎ abrik, ajermul în chaoui;
֎ ač`ek - ачьэқ în chuchi;
֎ ada' - ꨀꨕꨩ în cham de est;
֎ aenj în limburgheză;
֎ agwagwa în hausa;
֎ ah - 鴨／鸭 în chineză hokkien;
֎ ahate, agate și aate în bască (din proto-bascul *anate, din latinescul anatem, „rață”, din proto-indo-europeanul *h₂énh₂ts, „eașă”), ánade (rățoi sau rață) în spaniolă, aragoneză și sardă logudoreză, anadi în sardă campindaneză, anado m, anadino f în ido, anàdra în emiliano-romaniolă, ànara f, anara f în valenciană și în venetă, anas f în latină, anasiĉo (neologism) în esperanto (rățoi), anaso în esperanto, anate în interlingua și în novială, anatra în corsicană, anatra f, anitra f în italiană, ànatra în siciliană, anda în romanșă, ànec m în catalonă. aneda f în lombardă, anera, aucia f în ladino, anet în occitană, ania în piemonteză, anitre (rățoi) m galiciană (toate din latinescul anatem, „rață”, din proto-indo-europeanul *h₂énh₂ts, „rață”);
֎ and f în daneză și în suedeză (sălbatică, din vechiul norvegian ǫnd, din proto-germanicul *anadz, din proto-indo-europeanul *h₂énh₂ts, „rață”), and f, tamand m f, avisand m f în norvegiană, and-drakä (rățoi) m în gutnish, andarsteggur (rățoi) m în islandeză, andestegg (rățoi) m în norvegiană, andrake (rățoi) în suedeză, andrik (rățoi) m în daneză și în norvegiană, anka (domestică) în suedeză, ankbonde (rățoi, rar) în suedeză, ankka (domestică), naarasankka în finlandeză, ankkakukko (rățoi) în finlandeză, ȧnt în vilamoviană, antis f în lituaniană;
֎ angàka în malgașă;
֎ anud în saxonă veche;
֎ aq în drung;
֎ asdūni - އަސްދޫނި în dhivehi (maldívă);
֎ ata în pacoh;
֎ aua - ꠀꠃꠀ m (rățoi), aai - ꠀꠣꠁ f, aś - ꠀꠡ în silheti;
֎ ämnääm - эмңээм în chuchi;
֎ babiş - бабиш în kumică, babıšč - бабыщ în kabardino-cercheză, babuş - бабуш în karaceaevo-balkară, babuz - бабуз, babyz - бабыз în osetă;
֎ bad - բադ în armeană, bad – бад, badd - бадд în cecenă, bad în salară;
֎ badaka - بَدَڪَ în sindhi;
֎ baghla, phari în burushaski;
֎ bakha în chichewa;
֎ bardal (rățoi) m în irlandeză;
֎ barváz – בַּרְוָז, barváz - ברווז în ebraică;
֎ bat - بت în persană, bata în swahili, batak - बदक în maráthi, batak - બતક în gudjarati, bataka - ବତକ în odia, batakh - بطخ în urdu, batakh - बतख, battakh - बत्तख în hindusă, batax - ਬਤਖ਼ în pandsabi, batbat - батбат (dialectal) în kumică, baṭṭ - بط m (colectiv) în arabă egipteană, baṭṭa - بطةطّ f (singular) în arabă egipteană, baṭṭā - ܒܛܐ în aramaică clasică siriacă, bātu - బాతు în telugu, batục - بَطٕچ f în kașmiră, batux بَطُخ m (rățoi) în kașmiră, bātukōḷi - ಬಾತುಕೋಳಿ, bātu - ಬಾತು în kannada, bt – بط, baṭṭa - بَطَّة în arabă, dákar baṭṭ - دكر بط m (rățoi) în arabă egipteană;
֎ bebek în indoneziană, javaneză și malai, bebek jantan (rățoi) în indoneziană;
֎ bet - بەت în laki, bəd – бяд în dargină, bəṭ - бятӏ în dargwa;
֎ bhai: - ဘဲ în birmaneză;
֎ bibã f în aromână;
֎ bibi în kapampangan și în tagalogă;
֎ bidt în bouyei;
֎ bit în zuang;
֎ boabașk - боабашк în ingușetă;
֎ boboc de rață în română;
֎ bøga f în feroeză;
֎ bokôo în sango;
֎ bolobolo în somaleză;
֎ bpèt เป็ด (rățoi) în thai;
֎ brak - براك în arabă algeriană;
֎ canard în engleză (din franțuzescul canard, „rață, farsă”), m franceză (din medievalul francez canard, din vechiile franceze canart, quanart, „rață”, din cane, „rață femelă”, dar și „barcă”, + -ard; poate în ultimă instanță din aceeași rădăcină imitativă precum caner, „câcâială, ciudățenie”, sau din vechiul francez cane, „barcă, navă; pasăre de apă”, din medievalul germanic kane, „barcă”, din vechiul saxon *kano, din proto-vest-germanicul *kanō, din proto-germanicul *kanô, „barcă, vas”, din proto-indo-europeanul *gan-, *gandʰ-, „vas, copaie”), neerlandeză și normandă, canard mâle m (rățoi) în franceză, canård m în valonă, cane f în franceză și în valonă, caneton în franceză, cannotte f în normandă (Jersey);
֎ canauhtli în aztecă și în nahuatl;
֎ chilro m în galiciană;
֎ chooskani în alabama;
֎ cicip în atikamekw;
֎ coría f, curra f, coríu (rățoi), curro, curru (rățoi) în asturiană;
֎ c̣q̇äršind - წყა̈რშინდ în svan;
֎ čáhceloddi în sami de nord;
֎ čöž - ӵӧж în udmurtă;
֎ dakdak în bislama;
֎ dakəyä - ዳክየ în amharică;
֎ dakiiyyee, daakiyyee în oromo;
֎ därho may - ደርሆ ማይ în tigrină;
֎ detʼǫ în dogrib;
֎ deuk în scots;
֎ dhadha în shona;
֎ dök (♂ ♀) (rățoi) , hidök (rățoi) în volapük;
֎ doki în sranan-tongo;
֎ dokotra în malgașă;
֎ dookuwal în fulfulde;
֎ doreladofa, d'oreladofa în solrésol;
֎ draak (rățoi) m în afrikaans și în neerlandeză, dràc (rățoi) m în galică scoțiană, drake (rățoi) în engleză (din medievalul englez drake, „rățoi”, din vechiul englez *draca, abreviație a vechiului englez *andraca, „rățoi”, literal „regele rață”, din proto-vest-germanicul *anadrekō, „liderul rațelor”; cognat sau rudă cu germanicul de jos drake, „rățoi”, olandezul draak, „rățoi”, germanicul Enterich, „rățoi”) și în germană de jos, drakelet, drakeling, „boboc de rață mascul”, în ehgleză;
֎ duck (rățoi sau rață, din medievalele engleze ducken, duken, douken, „a pluti, a plonja sub apă, a se scufunda”, din vechiul englez *dūcan, „a se scufunda, a se scufunda, a pluti”, din proto-vest-germanicul *dūkan, din proto-germanicul * dūkaną, „a se scufunda, a se apleca, a pluti”, probabil din proto-indo-europeanul *dʰewb-, „adânc, gol”, de unde vine proto-germanicul *dūbaną, „a se scufunda”), duckling și ducklet, „boboc de rață”, sinonim cu „rățușcă”, în engleză;
֎ dunna, dunnubøga f în feroeză;
֎ ɗukutsi, dukutsi, ganagana în shimaoré;
֎ eend în afrikaans, eend (rățoi și rață identice), mannetjeseend f (rățoi) în neerlandeză, wijfjeseend f, vrouwtjeseend f, eendvogel m în neerlandeză, eideiro în galiciană, ein în frizonă, En în frizonă de nord (Sylt), ende în saxonă de jos neerlandeză, enge în brabançon, Ente (din medievalul germanic ente, confluență a pluralulul și singularului oblic al lui ant, „furnică”, și varianta vechiului germanic enita, ambele din mai vechiul anut, din proto-vest-germanicul *anad; înrudit cu olandezul eend, dialectalul englez ennet; sensul de „rață” din mijlocul secolului al XIX-lea este un calc al franțuzescului canard, dar se leagă și de expresia blaue Enten, „minciuni, bătăi de cap”, literalmente „rațe albastre”, încă din secolul al XV-lea), Entenmännchen (rățoi) n, Entenweibchen, Enterich (rățoi) m, Erpel (rățoi) m în germană, Int în luxemburgheză, männliche Ente f (rățoi) în germană;
֎ eyoyo în luhya;
֎ fochosh în chickasaw și în choctaw;
֎ gā în fidjiană;
֎ gáaxw în tlingit;
֎ gácsér (rățoi) în maghiară (din slovacul kačer, „rățoi”);
֎ gaigalas (rățoi) m lituaniană;
֎ gasa - гаса în nanai;
֎ gatḷe - гатԓе, gaḷgat - гаԓгат în chukchi;
֎ guit m, guita f în occitană;
֎ hāc - 𑄦𑄌𑄴 în chakma;
֎ hãh - হাঁহ în assameză;
֎ han în khasi;
֎ hannand (rățoi) m sau f, hoand f în norvegiană, hos în corni, houad în bretonă, hwyad, hwyaden în galeză;
֎ hãs - হাঁস în bengaleză, hā̃s - हाँस în nepaleză;
֎ heləi – هېلۍ f în paștună;
֎ hṭoh̀ daỳ - ထိၣ်ဒ့ၣ် în s'gaw karen;
֎ i͡azɨ - язы în chineză dungan, yāzi - 鴨子／鸭子 în chineză mandarină;
֎ idada în zulu, idada, ikewu în xhosa;
֎ ie - ꀆ în nuosu;
֎ imbāti în kirundi;
֎ iték în acehneză, itiek în melanau central, itik în aklanon, coasta Bajau de vest, indoneziană, malai, malai Brunei, mansaka și tagalogă, itik jantan (rățoi) în indoneziană, itit în bau bidayuh;
֎ iu - иу în nivkh;
֎ ixurax - ихурахъ în hinuq;
֎ ixv - იხვ în bats, ixvi - იხვი în gruzină;
֎ jakśarga - яксярга n în moksha, jaksjargo - яксярго în erza;
֎ kacka f în sileziană și în sorabă de jos, kacsa în maghiară (din slovacul kača, „rățușcă, boboc de rață”), kaczka f în cașubă și în poloneză, kaczor (rățoi) m în poloneză, káčar - ка́чар m (rățoi) în bielorusă, kačena f în cehă, kačer (rățoi) m în cehă și în slovacă, kachna în cehă, kačica f în slovacă, kačka – качка f în bielorusă, rusină panonică, rusă (regional) și ucraineană (din polonezul kaczka), kačka în cehă și în sorabă de sus, káčur - ка́чур m (rățoi) în ucraineană;
֎ kādamba - कादम्ब în sanscrită;
֎ kamo - 鴨, カモ, ahiru - 家鴨, アヒル în japoneză;
֎ kanaar în métchif, kanaara, xànxet în volof;
֎ kanakàna în malgașă, kanna în creolă guadelupeză și în haitiană creolă;
֎ katsher - קאַטשער m (rățoi), katshke – קאַטשקע, „rață”, vayse katshkes - ײַסע קאַטשקעס, „boboci de rață”, în idiș (fie din polonezul kaczka, fie din káčka - ка́чка în bielorusă, rusă și/sau ucraineană);
֎ kawonu - ᎧᏬᏄ în cherokee;
֎ kăvakal - кăвакал în ciuvașă;
֎ kejek - кежек (rățoi) în cazahă;
....֎ malard (rățoi) m în franceză (din vechiul franțuzesc mallart, probabil de la masle, „mascul”, + -art, caz în care e echivalent cu male, „mascul”, + -ard;alternativ, termenul din franceza veche poate fi din vechiul germanic Madelhart), mâlard (rățoi) în normandă;
֎ marreco (rățoi) m în portugheză;
֎ mati - матӏи în teez (dido);
.......
֎ morğâbi - مرغابی în persană, mudigi - мудыги în evenki, murġob-i - мурғоби în yagnobi, murġobī - мурғобӣ în tadjică;
֎ naalʼeełí în apașă de vest și în navajo;
֎ nás în portugheză;
֎ natrella în napolitană;
֎ nəkicən - нэкичэн în even;
֎ ngaap3 - 鴨 în chineză cantoneză;
֎ ngang pa – ངང་པ, ka ran da - ཀ་རན་ད în tibetană;
֎ ņiki - ники în evenki;
֎ nindal în holikachuk;
...
֎ ogamo - 雄鴨 (おがも) (rățoi) în japoneză;
֎ oʻrdak în uzbecă, ordak - اردک f în persană, ordek - ордек în avară, ödürek – өдүрек în tuvenă, ördek - оьрдек în kumică, ördek - ئۆردەك în uigură, ördek - اوردك în turcă otomană, ördek în găgăuză, tătară crimeană, turcă și turcmenă, ordeki - ордеки în godoberi, ördək în azeră, ördök - өрдөк în kârgâză, örtek - öртек în hakasă și în shor, örtök - ӧртӧк în altaică de sud, öyräk – өйрәк în bașchiră, ürðäk - үрҙәк în bașchiră, ürdäq - үрдәк în tătară, ürdeg - уьрдег în lezgină, urdeg - уьрдег în tabasaran;
֎ olbata în masai;
.....
֎ patã f în aromână, pata f în portugheză, pata f, patu m în asturiană, pata f, pato m în spaniolă, pato (rățoi) m în chamicuro, papiamento, galiciană, portugheză, spaniolă, samoană, tok pisină și warai, patu (rățoi) în asturiană și în papiamento;
֎ patak m în croată, patax - پتخ m (rățoi), patëxa - پتخه f în paștună, pātihāṁs - পাতিহাঁস în bengaleză, patitsa - патица în bulgară, patka - патка f, pátak - патак m în sârbă și în sârbo-croată, patka - патка în bulgară și în macedoneană, patka în bosniacă și în croată, patok – паток m (rățoi) în bulgară, pátor - па́тор m (rățoi) în macedoneană;
֎ ṗed - ᦵᦔᧆ în lü;
֎ pe:t - ເປັດ în laoțiană;
֎ peile în latgaliană, pīle în letonă, pīlė în samogitiană, pīļtēviņš (rățoi) în letonă;
......
֎ ràc (rățoi) m în galică scoțiană, raca f, racak m, racman m în slovenă, ratsa f, ratsoy m în țigănească, rață f în română, raze în friuliană, rățoi m în română, réce în maghiară (popular), rikë în albaneză, rit în occitană (provensală), rosë în albaneză;
֎ sá̄kani în ohlone de nord;
֎ shiship în montagneză;
֎ siisiip – ᓰᓰᑉ, shiishiip - ᔒᔒᑉ în cree, sîsîp - ᓰᓰᑊ în cree de câmpie;
.....
֎ tiŋmiaġruk în inupiaq;
֎ titik în kimaragang;
֎ tonnóg f în irlandeză, tunnag f în galică scoțiană și în manx;
֎ unkalla în aimară;
֎ urinflaska în suedeză;
֎ urnigo în galiciană;
֎ utik în tagal murut;
֎ utka - утка f în rusă, komi și slovio;
֎ utva f, otva f (liter., rață sălbatică) în slovenă;
֎ üyrek - үйрек în cazahă;
֎ vāttu - வாத்து în tamilă;
Cuvintele rață, rățoi în câteva limbi
...,...
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-rata-2
Eseul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - rață.pdf
CN
-->
Comentarii