Jocuri de cuvinte - urs
Geografie lingvistică
Urs
Moto: „Deghizată-n urs, o vacă,/ Huzurea: ştia să tacă;/ Când în leu se travesti,/ Ea mugi... şi o păţi.” (Comedie, fabulă epigramatică de Ion Berghia, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Împușcându-l pe prințul Arthur, ursul poreclit așa de un ONG care păzește, chipurile, pădurile, scriem și despre domnia sa. Ursul e un mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blană brună-negricioasă sau roșcată, cu botul ascuțit și cu coada scurtă (Ursus arctos).
Locul copilăriei, fără frică de pădure și sălbăticiuni
Copilărind la țară la doar 700 de metri de o mare pădure de foioase, m-am „împăcat” cu animalele sălbatice. De la 7-8 ani mergeam singur în pădure, nu m-a atacat niciun animal. Fiecare își știa rostul. Animalele te atacă doar dacă sunt în pericol, așa m-a învățat tata, care la nașterea mea și în primii mei ani ai copilăriei era pădurar și permanent vânător. Am scris de lup (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1), animal văzut în acea pădure.
DEX '09 (2009) precizează etimologia: „lat. ursus”. Așadar, l-am moștenit din cuvântul latin ursus, acesta din proto-italicul *orssos, moștenit din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”.
Interesante sunt cele scrise de Mihai Vinereanu: «urs (ar. ursu, mgl., istr. urs) – mamifer omnivor masiv cu botul lung și coada scurtă cu blană neagră, brună) roșcată sau albă. Lat. ūrsus „urs” (Pușcariu, 1836; REW, 9089; Ciorănescu, 9093). PIE *ķk’sos, ķk’tos „urs” (IEW, 875); cf. skt. Rksas, gr. άρτος, alb. ari (arushë „ursoaică”), v.ir. art „urs”, cymr. arth „urs”.
De remarcat că forma albaneză se apropie de cele celtice. Kretschmer (Glossa, 14, 86; cf. Walde) spune că nu este sigur dacă numele tribului illiric al Urseni(tini)lor este de origine latină ori illirică, deși acest radical este prezent și în numele insulei Ursaria (Krahe, IF, 57, 115; cf. Walde).
Este destul de evident că atât etnonimul, dar mai ales toponimul respectiv sunt de origine illirică și nu latină, astfel că rom. urs este, probabil, de origine (traco)illirică (v. lup). În limba bască avem forma hartz „urs” apropiat de formele celtice și de hitt, harttaga „urs”. Este posibil ca forma bască să fie un împrumut din dialectele celtice din Peninsula Iberică înainte de cucerirea romană.
Der: ursoaică, ursuleț, ursar, ursesc, ursește etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În diferite limbi ursului i se spune:
֎ aba - аба în hakasă;
Abubaz
֎ abubaz în chaoui;
֎ adyg - адыг în tuvenă, ajy - айу în altaică de sud, ajyu - айыу în tătară de Siberia, ajyu - айю în karatchaï-balkară, ayiq în uzbecă, ayïw - айыу în bașchiră, ayı în turcă, azeră și găgăuză, ayu - аю în tătară, ayuu - аюу în kârgâză și în cumucă, ayuv - аюв în nogaï, ayuv în tătară crimeană, ayw - аю în cazahă, aýy în turcmenă, ëyiq - ئېيىق în uigură (pe diferite căi, din proto-turcicul *adïg, „urs”);
֎ allaq în groenlandeză;
֎ āmš° - амшә în abhază;
֎ apșak - апшақ în chor;
֎ ari, ariu în albaneză (formare înapoi din pluralul arinj, plural moștenit din vechiul albanez ar, „urs”, prescurtare a lui *arth, unde -th a fost eronat pentru un sufix diminutival, din proto-albanezul *artsa, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos), arǰ - արջ în armeană (din vechiul armean arǰ – արջ, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”);
֎ arkoúda - αρκούδα în greacă, árktos - ἄρκτος în greacă antică;
֎ ars - арс în osetă (din proto-iranianul *aršas, din proto-indo-iranianul *Hrtća, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos);
֎ arth în bretonă veche, corni și în galeză, artos în galeză, arzh în bretonă (din proto-britonicul *arθ, din proto-celticul *artos, din proto-indo-europeanul * h₂ŕ̥tḱos);
֎ asu - 𒊍 în akkadiană;
֎ asvala - अस्वल în marathi;
֎ atiqpuq - ᐊᑎᖅᐳᖅ în inuktitut;
֎ baabgaj - баабгай în buriată și în mongolă;
֎ baíra - 𐌱𐌰𐌹𐍂𐌰 în gotică, baor în vilamoviană (wilmesaurisch), Bär în germană (din germanul medieval bër, din vechiul german bero, din proto-vest-germanicul *berō, din proto-germanicul *berô, considerat în mod convențional ca fiind un termen de evitare a tabuului derivat din cuvântul pentru „maro” în germană), Bar în germană alsaciană, bar în sorabă, Bea în bavareză, bear în engleză (din medievalul englez bere, din vechiul englez bera, din proto-vest-germanicul *berō, din proto-germanicul *berô) și în frizonă, béar, béar donn în irlandeză, beer în neerlandeză (din medievalul olandez bēre, din vechiul olandez *bero, din proto-vest-germanicul *berō, din proto-germanicul *berô), beer în afrikaans (din olandezul beer), ber - בער în idiș (din vechiul german bero, din proto-germanicul *berô), ber în papiamento și în volapük, Bier în luxemburgheză, Boor în germană de sus;
֎ beruang în indoneziană și în malai;
֎ bhālo - भालो în hindusă, bhālū - بھالو în urdu, bhālu - भालु în nepaleză, bhalu - ଭାଲୁ în orija, bhaluk - ভালুক în assameză, bhaluk - ভালুক în bengaleză (din sanscritul bhallūka – भल्लूक, „urs”; vă amintiți de ursul Baloo sau Balu din Cartea junglei, vezi The bare necessities, din The Jungle Book);
֎ bierdna, guovža în sami de nord;
֎ bjørn în daneză, norvegiană și feroeză, björn în suedeză și în islandeză (din vechiul norvegian bjǫrn, „urs”, din proto-germanicul *bernuz, formă nordică a proto-germanicului *berô, probabil din proto-indo-europeanul *bʰer-, „maro, strălucitor”);
֎ buang în bau bidayuh;
֎ ča - ча în cecenă, ča - ჩა în bats , ci - ци în avară, sĩ - сиᴴ în bezhta (din proto-nakhul *ča);
֎ chuí, tuí - 魋, xióng - 熊 în chineză;
֎ dabdub - دبدوب în arabă egipteană, debā, debo - דבא în aramaică, debb în malteză (din arabicul dubb - دُبّ), dibi - ድብ în amharică, dov - דוב în ebraică, dubb - دب în arabă, dubu în swahili (toate în final din proto-semiticul *dubb-, „urs”, din proto-afro-asiaticul *dab-, „animal mare”);
֎ datvi - დათვი în gruzină;
֎ dom - དོམ în tibetană;
֎ ehe - эһэ în iakută;
֎ elugubaṇṭiఎలుగుబంటి, eluggoḍḍu - ఎలుగ్గొడ్డు, elugu - ఎలుగు în telugu;
֎ gấu în vietnameză;
֎ gom - 곰 în coreană;
֎ gondyr - гондыр în udmurtă;
֎ hartz în bască;
֎ heşi în zazaki;
֎ hirç în kurdă;
֎ irezan - ирезаӈ în tofalară;
֎ jukumari în aimară;
֎ kamuy - カムィ, iso - イソ, eper - エペㇾ în aïnou (Japonia), koma - 固麻 în baekj, kuma - 熊 (クマ) în japoneză;
֎ karaḍi - கரடி în tamilă, karaḍi - ಕರಡಿ în kannada și în tulu, karaṭi - കരടി în malaialam;
Cuvântul urs în câteva limbi
֎ karhu în finlandeză, karu în estonă (din proto-finicul *karhu, cel mai probabil o derivare eufemistică din *karheda, „aspru, grosier”, + *-u; alternativ, prin precedentul *karša-, un posibil împrumut din proto-indo-iranianul *Hŕ̥ćšas, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”);
֎ kuúnux în arikara;
֎ lācis în letonă, lokys în lituaniană, lukas în sudoviană (o teorie mai recentă leagă cuvintele de verbul lakt, „a bea,” adică „băutorul de miere, ăla care bea miere”)
֎ mackó în maghiară (din slovacul macko, „ursuleț”);
֎ maghouin în manx, mathan în galică scoțiană, matȟó în lakota, mathúin în irlandeză (din vechiul irlandez mathgamain, din math, „urs”, + gamuin, „vițel”);
֎ makwa - ᒪᒃᐗ în odsibva, makwa în chippewa, saulteaux și algonquină;
֎ mamm - مم în baločī (de tip iraniană, بلوچی, vorbită în Oman, Turcmenistan etc.);
֎ masko, maskwa în atikamekw, maskwa - ᒪᔉᐗ în kri;
֎ mečok - мечок în bulgară în și în macedoneană;
֎ medve în maghiară, medved - медвед în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, medvěd în cehă, medveď în slovacă, medved în slovenă, medvedʹ - медведь în rusă, medvjed - медвjед în sârbo-croată, medvjed în bosniacă și în croată, mjadwjeź, mjedwjedź în sorabă, mjadzvjedzʹ - мядзведзь în bielorusă, niedźwiedź în poloneză, vedmidʹ - ведмідь în ucraineană (din proto-slavicul *medvědь, din precedentul *medu-ēdis, echivalent cu *medъ, „miere”, + *(j)ěsti, „a mânca”, de unde epitetul „mâncător de miere”; se corelează cu sanscritul madhv-ád- - मध्वद्, „mâncare dulce”, probabil că a intrat în uz ca evitare a unui cuvânt anterior, posibil ceva de genul *rьst, comparați cu lituanianul irštvà, „vizuina ursului”, din proto-indo-europeanul * h₂ŕ̥tḱos; exemple similare propuse ca tabu lingvistic pentru „urs” sunt proto-germanicul * berô, „ăla maro”, letonul lācis, „călcător cu greutate”; există și o etimologie populară din *medъ, „miere”, și *věděti, „a ști, a gestiona”, de unde „cel care știe mierea” sau „stăpânul mierii”);
֎ mii - หมี în thai, mii - ໝີ, mī - ໝີ în laoțiană;
֎ mışe - мышъэ în adigé, mš°ə́ - мшвы́ în abază;
֎ mkwa în ojibwa de est și în ottawa;
֎ mosq în algonquină;
֎ nanoq în groenlandeză;
֎ narr în dogon;
֎ ngarux în atayal;
֎ nita în alabama;
֎ onso în aragoneză, ors în corni, friuliană, malteză, occitană și provensală, orso în italiană, orsu în corsicană, ós în catalană, oso în cebuană, spaniolă și tagalogă, osu în asturiană, ǫti în biloxi, otso în finlandeză, ouers în normandă, ours în franceză, ourz în bretonă urs în romanșă, română, istro-română și țigănească, urse în novială, urso în esperanto, ido, interlingua și portugheză, ursu în sicíliană, aromână și megleno-română, ursu, ùssulu în sardă, ursus în latină;
֎ oš - ош în komi, komi ziriană și moksha (înrudit, printre altele, cu finlandezul otava, oahci în sami de nord, oahtse în sami lule);
֎ ˀoreš în chochenyo și în mutsun, ˀorreṣ în rumsen;
֎ ovto - овто în erza;
֎ pea în maori;
֎ pursuğ - پورسوغ în alviri-vidari;
֎ rich - रिछ în hindusă, rich - ਰਿਛ în pandsabi, rićh în țigănească, rīn̄cha - રીંછ în gudjarati (din sauraseni prakritul riccha - 𑀭𑀺𑀘, din sanscritul ṛkṣa - ऋक्ष, din proto-indo-arianul *Hŕ̥ṭṣas, din proto-indo-iranianul *Hŕ̥ćšas, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos, „urs”);
֎ rupol în kotava;
֎ shos în tanacross, sos în ahtna;
֎ sresr în tanana de sus;
֎ tlacamayeh în nahuatl central;
֎ ukumari în quechua;
֎ upa - упа în ciuvașă;
֎ valasā - වලසා în singaleză;
֎ vodon, zsungálo în țigănească;
֎ wak-wam, wan, ဝက်ဝံ wak-wam în birmaneză;
֎ wolo în bambara;
֎ wós în atsina, wox în arapaho;
֎ xers - خرس în bakhtiari, xers - خرس în persană, xirs - хирс în tadjică și în yagnobi (din proto-iranianul *Hŕ̥šah, din proto-indo-iranianul *Hŕ̥ćšas, din proto-indo-europeanul *h₂ŕ̥tḱos);
Xers - خرس (urs)
֎ yonv - ᏲᏅ, yona - ᏲᎾ în cheroki;
֎ χːams - ххамс în artchi.
Partea a doua la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-urs-2
Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - urs.pdf
CN
-->
Comentarii