Jocuri de cvinte - aliment

 

 

Jocuri de cuvinte - aliment

Geografie lingvistică

 

 

          Aliment

 

        Moto: „Se impune clar dieta,/ La mezeluri şi pateuri:/ Nu mâncaţi şi eticheta,/ Căci conţine multe E-uri...” (Alimentaţie eco, de Eugen Ilişiu)

 

Știți toți ce este un aliment, că altfel nu ați putea supraviețui. Este produsul în stare naturală sau prelucrat care servește ca hrană, așadar substanța care servește la hrănire. Pentru noi, care nu suntem la cură de aia de slăbire, pâinea este un aliment esențial, că de, intră și în rugăciunea Tatăl nostru.

Cred că la români și mămăliga (vezi pe blogul cronopedia la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mamaliga) este importantă, dar și ciorba (vezi „Jocuri de cuvinte -ciorbă” la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba).

DEX '09 (2009) ne dă etimologia: „din fr. aliment, lat. alimentum”. Adică am împrumutat cuvântul din cuvântul francez aliment, împrumutat de francezi în 1120 din cuvântul latin alimentum, derivat din alō, „hrănesc, susțin”, +‎ -mentum, „instrument, mediu”. Latinescul alimentum are sinonimele alimōnia și alimōnium.

 

          În diferite limbi alimentului îi corespund cuvintele:

 

֎ aa-hǎan - อาหาร în thai, 'aa-haan - ອາຫານ, khư̄ang kin – ເຄື່ອງກິນ în laoțiană;

֎ ahār – ਅਹਾਰ în pandsabi, āhāraṃ - ఆహారం, tiṇḍi – తిండి în telugu, āhāraṃ - ആഹാരം, bhakṣaṇaṃ – ഭക്ഷണം în malaialam;

֎ ʻai în hawaiiană;

֎ 'akl - أکل‎ în arabă, ikel în malteză;

֎ aliment în catalană, engleză, franceză și română, alimentacion în occitană. alimento în interlingua, italiană, papiamento, portugheză și spaniolă, alimentu în siciliană (toate din latinescul alimentum), alimentum în latină (derivat din alō, „eu hrănesc, susțin”, + -mentum, „instrument, mediu”);

֎ amagnî, amindjî în valonă;

֎ apat-çimĕç – апат-çимӗç în ciuvașă;

֎ artykuły spożywcze în poloneză;

֎ as – ас în cazahă și în iakută, aș în turcă („mâncare gătită, masă”), aš – аш în bașchiră, aş – аш în altaică de sud, kârgâză și tătară, aş în tătară crimeană, karaim și turcmenă, osh în uzbecă („masă caldă; pilaf”) [din turcicul comun *aš, „mâncare, masă”, din proto-turcicul *(i)aĺ, „mâncare, masă”];

֎ azyk în turcmenă;

֎ bee în manx (din vechiul irlamdez bíad, „alimente”, cognat cu irlandezul bia și galicul scoțian biadh);

֎ besin în turcă (cuvânt post-otoman bazat pe cuvântul nativ beslemek pentru a înlocui gıda, derivat din arabă);

֎ bevañs în bretonă;

֎ bhojan – भोजन în hindusă;

֎ bia în irlandeză, biadh în galică scoțiană, boued, bouedoù în bretonă;

֎ bouffe în franceză (din bouffer, „a mânca”);

֎ ca:ca.ra – စားစရာ în birmaneză;

֎ cāppāṭu - சாப்பாடு, uṇavu – உணவு în tamilă;

֎ chakula în swahili;

֎ chʉa în wanano;

֎ chʼiyáán în navajo;

֎ cibaria în latină, cibo în italiană, cibus în latină;

֎ comida în asturiană, portugheză și spaniolă (din participiul trecut al lui comer, „a mânca”);

֎ crăpelniță în română (familiarism, din a crăpa + -elniță);

֎ denrée alimentaire în franceză;

֎ dijo în soto;

֎ eda - еда în rusă, jéža - е́жа în bielorusă, jídlo în cehă, jíža – ї́жа în ucraineană [din proto-slavicul *ěda, din *(j)ěsti, „a mânca”, din proto-balto-slavicul *ḗˀstei, din proto-indo-europeanul *h₁ed-, „a mânca”; cognat cu grecescul antic édō - ἔδω, latinescul edō, sanscritul átti - अत्ति, lituanianul ė́sti, „a mânca (de animale), a înghiți”, hititul eidmi - 𒂊𒀉𒈪, „eu mănânc”, vechiul englez etan, englezescul eat], ēdiens în letonă;

֎ élelmiszer în maghiară (din élelmi + szer, de la élelem, „mâncare”, + -i, sufix care formează adjectivul);

֎ elikagai în bască;

֎ elintarvike în finlandeză (din elin-, „trai, viață”, +‎ tarvike, „accesoriu, ceva util”);

֎ embi'u în guarani;

֎ Ernährung în germană (din ernähren, „a mânca”, +‎ -ung);

֎ esca în latină;

֎ erzak în turcă, ərzaq în azeră (din arabicul ʔarzāq - أَرْزَاق‎, pluralul arabicului rizq - رِزْق‎, în cele din urmă din medievalul persan rōzīg - 𐭫𐭥𐭰𐭩𐭪‎, „întreținere, pâine zilnică”);

֎ esn – עסן în ‎idiș, Essen în germană (din mediervalul german ëzzen, din vechiul german ezzan, asemănător cu vechiul saxon etan, comparați cu olandezul eten), eten în neerlandeză (din medievalul olandez ēten, din vechiul olandez etan, din proto-germanicul *etan, din proto-germanicul *etaną, din proto-indo-europeanul *h₁édti);

12368598452?profile=RESIZE_400x

Ein Essen

 

֎ eumsik - 음식 (飮食) în coreană;

֎ fæði în islandeză;

֎ fare în engleză;

֎ fid în volapük;

֎ fiedsel în frizonă;

12368598091?profile=RESIZE_400x

Various foods

 

֎ föda în suedeză, føde în norvegiană, føde, fødevare în daneză, føði în feroeză, food în engleză (din medievalele engleze fode, foode, din vechiul englez fōda, „alimente”, din proto-vest-germanicul *fōdō, din proto-germanicul *fōdô, „alimente, de-ale gurii”, din proto-indo-europeanul *peh₂-, „a păzi, a pășuna, a hrăni”), foodstuff în engleză (food, „mâncare” + stuff, „chestii”);

֎ Futter în germană (furaje, hrană pentru animale, din medievalul germanic vuoter, din vechiul germanic fuotar, „furaje”, vezi olandezele voer, voeder, englezescul fodder, danezul foder);

֎ ğezâ - غذا în ‎persană, ġizo – ғизо în tadjică, gıda maddesi în turcă;

֎ haleală în română (familiarism, din a hali + -eală);

֎ hool - хоол, hüns - хүнс, zoog – зоог în mongolă;

֎ hrana – храна în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, hrana în slovenă, hrană în română, hranitelni produkti - хранителни продукти în bulgară (din vechiul slavonic bisericesc xrana - храна, din proto-slavicul *xorna);

֎ Iessen în luxemburgheză;

֎ itaca în aztecă;

֎ janari în bască;

֎ jedlo în slovacă, jedzenie în poloneză (din proto-slavicul *ědlo);

֎ kǣma - කෑම, āhāra – ආහාර în singaleză;

֎ kai în maori;

֎ kakana în fidjiană:

֎ kerakur - կերակուր în armeană (din vechiul armean kerakur – կերակուր, „aliment”, din ker – կեր, „hrană” + ‎ -a- - -ա- +‎ kur – կուր, „tub; gură”);

֎ khādya – खाद्य în sanscrită, khadyô – খাদ্য în bengaleză;

֎ khana – کھانا ‎în urdu, khānā – खाना în hindusă și în marathi, khānā – खाना în nepaleză (din persanul clasic xāna – خانه‎, moștenit din medievalul persan xānag - 𐭡𐭩𐭲𐭠‎, „casă”, din vechiul persan *vahanam, „casă”, din proto-iranianul *wāhana, „locuință”, din proto-iranianul *Hwah-, („a locui, a rămâne ”), din proto-indo-iranianul *Hwas-, „a locui, a locui; a sta o noapte”, în cele din urmă din proto-indo-iranianul *h₂wes-, „a locui, a trăi; a rămâne, a petrece noaptea");

֎ korm – корм în rusă, korma în ingriană (din vechiul slavic de est kŭrmŭ -p кърмъ, din proto-slavicul *kъrmъ);

֎ kos, kruideniersware în afrikaans;

12368598876?profile=RESIZE_400x

Lebensmittel

 

֎ Lebensmittel în germană (din Leben, „viață”, +‎ -s- +‎ Mittel, „mijloace, resurse”), levensmiddel în neerlandeză, levnedsmiddel în daneză, livsmedel în suedeză;

֎ maistas în lituaniană;

֎ ma'kal - مأكل‎ în arabă;

֎ mãcare în aromână;

֎ mad în daneză, mat în norvegiană și în suedeză, matur în feroeză și în islandeză, matvæli în islandeză, matvara în suedeză, matvarer în norvegiană bokmål;

֎ makanan în indoneziană și în malai;

֎ manĝaĵo în esperanto, manger în franceză (din medievalul francez manger, din vechiul francez mengier, din latinescul târziu manducare, „mesteca, devora”), manjaje în novială, manje în haitiană creolă, mâncare în română, mâquâle în normandă, menajă în română (arhaism, Transilvania, Maramureș, Bucovina, rație de alimente pentru soldați, merinde, hrană, din germanicul Menage, „menaj”), menjar în catalană, mmangià în napolitană;

֎ mazón - מזון în ebraică ;

֎ maʾkūlāt - مأكولات‎ în arabă;

֎ mhōp āhā - ម្ហូបអាហារ, mhōp - ម្ហូប, āhā – អាហារ în kmeră;

֎ mikhuna în quechua;

֎ næring în norvegiană, Nahrung în germană (din medievalul germanic narunge, din vechiul germanic narunga, prin analiză superficială, nähren, „a hrăni”, + ung; înrudit cu olandezul nering), Nahrungsmittel în germană (din Nahrung, „de-ale gurii”, +‎ -s- +‎ Mittel, „mijloace”);

֎ namirnica – намирница în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, namirnica, namirnice în bosniacă și în croată;

֎ niqi – ᓂᕿ în inuktitut;

֎ nourishment în engleză (din medievalul englez norisshement, din medievalul și vechiul francez norissement, din norrir, „a hrăni”), nutraĵo în esperanto, nutrivo în ido;

֎ nri în igbó;

֎ ókhel – אכל‎ în ebraică;

֎ ovqat în uzbecă;

֎ oziq, ozuqa în uzbecă;

֎ pābulum în latină;

֎ pagkain în tagalogă;

֎ pangan în indoneziană, panganan în javai;

֎ pārtika în letonă;

֎ píš'a - пища în rusă (din vechiul slavonic bisericesc pišta - пища, din proto-slavicul *piťa), piștă în română (arhaism, Transilvania, Maramureș, Bucovina, din vechiul slavonic bisericesc pišta - пища);

֎ pitánije – питание în rusă (din pitátʹ – пита́ть, „ alimenta”, + -ánije‎ - -а́ние);

֎ pokarm în poloneză;

֎ potrava, potravina în cehă, potravina, potraviny în slovavă;

֎ pożywienie în poloneză;

֎ produkty pitanija - продукты питания în rusă („produse alimentare”);

֎ pulmentum în latină;

֎ qača – кхача în cecenă;

֎ qida în azeră;

֎ ravinto în finlandeză;

֎ ruoka în finlandeză;

֎ sazrdo - საზრდო, sač̣meli - საჭმელი, saḳvebi – საკვები în gruzină;

֎ shípǐn – 食品 în chineză;

֎ snund - սնունդ în armeană;

֎ strava în slovacă;

12368599874?profile=RESIZE_710x

Cuvântul aliment în câteva limbi

 

֎ tabemono - 食べ物 (たべもの), shokumotsu - 食物 (しょくもつ), shokuryō - 食料 (しょくりょう), meshi - (めし), shokuhin - 食品 (しょくひん), esa - (えさ) în japoneză;

tamak - тамак, tamak-aş - тамак-аш în kârgâză, tamaq - тамақ în cazahă;

 

֎ taam în azeră, taom în uzbecă și în turcă, ṭaʿām - طعام‎ în arabă, ta'ām - طَعام în urdu, ṭaʿām – तआम în hindusă (toate din arabă);

táplálék în maghiară (din táplál, „a alimenta”, +‎ -ék);

֎ thức în vietnameză;

֎ toit în estonă;

֎ trófima – τρόφιμα, trofí - τροφή în greacă;

֎ ukudla în zulu;

֎ ushqim, ushqime în albaneză (din gerunziul lui ushqej, „a alimenta”, +‎ -im sau -ime);

֎ ūta – ಕೂತ în kannada;

֎ utelikʿ - ուտելիք în armeană;

֎ victualia în latină, vipt în română (arhaism, Transilvania, Maramureș, Bucovina, din latinescul victus, „hrană, rație”);

֎ vivrimedoj în esperanto;

֎ voedsel în neerlandeză și în afrikaans;

֎ xærinag – хӕринаг în osetă;

֎ xarčavánnje – харчава́нне în bielorusă, xarčuvánnja - харчува́ння în ucraineană;

֎ xwardemení - خوارده‌مه‌نی, çésht - چێشت‎ în kurdă;

֎ yemak în uzbecă, yemek în turcă și în kipchak, yemək în azeră (din turcicul otoman yemek - یمك‎, „„aliment, mâncare”, în final derivat din proto-turcicul *jē-, „a mânca”), yiyecek în turcă (din turcicul otoman yeyecek - ییه‌جك‎, diminutiv al lui yeyi - یی‎, „articol comestibil; mâncare”), din proto-turcicul *jē-, „a mânca”);

֎ živežne namirnice, životne namirnice în croată, živila în slovenă, životna namirnica - животна намирница în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, životne namirnice în bosniacă, żywność în poloneză.

 

Partea a doua la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-aliment-1

Întregul articol online la:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-aliment.html

 

Articolul întreg în format pdf la: Jocuri de cuvinte - aliment.pdf

 

 

NC

 

 

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Produsul de mai sus este o medalie realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi…
Acum 26 minute
Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
Acum 8 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 8 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVII) în Cronopediada grup
Acum 8 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 9 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu EPIGREBUS (18) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 12 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI - MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – ȘCOALA NORMALĂ DE BĂIEȚI ȘI BANCA POPORULUI DIN MUNICIPIUL TECUCI, JUDEȚUL GALAȚI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 12 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – FEDERAȚIA CORURILOR GERMANE DIN ROMÂNIA în Hobby-Club Cronopedia
Acum 12 ore
Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) – Cronopediada grup – Cronopedia…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Această carte poștală prezintă două monumente arhitectonice de referință din municipiul Tecuci,…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Piesa de mai sus este o insigna realizată în anul 1892 cu ocazia înființării Federației Corurilor…
ieri
Mai Mult…
-->