Legenda “țapului”
Fărîme de spiritualitate bologană.
Iarna grea cîntă a jale în pădure,
Cu seva-nghețată și ritmuri de secure
Doborînd arbori falnici, din „picioare”,
Căzuți în urlet prelung de disperare.
Trase de boi, aburind de trudă,
Alunecă trunchiuri pe neaua crudă,
Clădite-apoi pe plute, din parchete,
Purtate-n primăvară de puhoiele bete.
Se rup norii, sub propria greutate,
Prăvălind o ploaie ca-n șapte păcate,
Cărarea de pe deal transformînd-o-n părăuˡ,
Ce lasă-n urmă negre straturi de porozău²,
Spre bucuria săracului norod,
De bogata recoltă, adunată în pod,
Metalul prețios, avînd mare căutare,
Umple o burtă goală – prin vînzare.
Munții răsuflă, cu mare ușurare,
Scăpați de-a nămeților grea apăsare;
Adunați în torenți, ce năvălesc la vale,
Măturînd tot ce întîlnesc în cale
Și ridică plutele, ca pe o nucă,
În aval, spre nicăieri, să le ducă,
Plutind în derivă pe nebune valuri,
Cu jertfe adesea – zdrobite de maluri,
Dar, cu multe guri flămînde și pungile goale,
Nevoia-i împingea la „vînat” de parale,
Unde nebunia de rațiune se desparte,
Riscul mușcînd din viața lor o parte.
A pornit și „țapul”, în ultima călătorie,
Greutate pe grapă ca să nu mai fie,
Locul lui fiind, cîndva, pe un soclu
(Din castru*) și răpit acum de un cioclu
Inconștient, ștergînd urme ale istoriei,
Numai ca să scurteze ghearele sărăciei,
Vînzînd „țapul”, pe doi cr(ă)ițari³, unui evreu,
Străin de istoria nostră și de Dumnezeu,
Care a deschis „țapul”, cu cheie potrivită,
Găsind în el o comoară neasemuită
Și a recompensat păgubașul cu o sfoară,
Spunîndu-i: Du-te, prostule, și te omoară!
MdRaesculum 22.12.2012
ˡ părău ( reg.)= pîrîiaș
² porozău ( reg.)= minereu metalifer (aurifer?)
³ cr(ă)ițari ( reg.)= moneda ( ) din Imperiul Austriac
* Castrul roman Resculum (din Bologa, jud. Cluj)
-->
Comentarii
Un an nou cu bucurii şi tot ce îţi doreşti
Mulțumesc, Lenuș!
Sărbători fericite și un an nou cubucurii... și anii ce-o să vină! Cu drag
Mult succes în continuare....Felicitări!
FELICITARI LA CEA DE -A O SUTA POSTARE..!MULTA INSPIRATIE IN CONTINUARE..!
EMOTIONANTA POVESTE..
Mulțam, Mihaela, pentru popas!
Sărbători fericite!
Cu drag
Inconștient, ștergînd urme ale istoriei,
Numai ca să scurteze ghearele sărăciei,
Vînzînd „țapul”, pe doi cr(ă)ițari³, unui evreu,
Străin de istoria nostră și de Dumnezeu,
Care a deschis „țapul”, cu cheie potrivită,
Găsind în el o comoară neasemuită
Și a recompensat păgubașul cu o sfoară,
Spunîndu-i: Du-te, prostule, și te omoară!