în gara răsturnată şi cu moloz recent
ghişeul e-amintire şi ceasul nu-i prezent
acarul e la pat şi-aşteaptă miruire
mecanicul e dus departe şi are pomenire
la gara răsturnată peronul e cu gropi
şi dincolo de şină nu mai foşnesc cei plopi
sunt cicatrici adânci la călători dibaci
dar cum s-aduci iar timpul şi ce-ai putea să faci
la gara răsturnată semnale nu se-aud
decât în mintea unuia ce poate-acum e surd
nu vine niciun tren şi grabă nu mai este
e doar o amintire durere şi poveste
Comentarii
Acar - meserie dispărută....
Mai e CFR-ul a doua armată? Îți puteai potrivi ceasul după circulația trenurilor.....
Felicitări, Nanna!
Gară răsturnată, trenuri care nu mai vin, plopi care nu mai foșnesc..., un peisaj apocaliptic care poare oricând să ne invadeze ființa, adus de Nanna G în fața (și conștiința) cititorului cu multă măestrie. Felicitări!
- drăguț! (am vizualizat imaginile!)
Sincere felicitări!
Mulțumesc pentru popas în gara asta, Vladimir!
Eu nu stau mult ca să mă mir,
Că l-am văzut pe Vladimir,
Era real, era cu pita,
El era, a lui Nichita.
Zâmbetul de duminică.
la gara răsturnată m-am „întălnit” cu Nanna
dar din pacate nu-mi dau seama -
de-a fost o realitate... sau un vis
dar am rămas cu amintiea-n mod precis...
Mulțumesc, doamna Aurora!
FELICITĂRI!