La izvurlu di lângâ cruţsi
Aclo, pi unâ dzeanâ easti nâ cruţsi lângâ unu izvuru,
Aclo, calilji avursescu şhi omlu îşhi astâmâseaşhti caroţsa,
Si-şheadi, si-discurmi
şhi mutreaşhti tindearea undatâ, dzenurili sh-munţsâli...
Nu easti singuru!
Tu aţsea şhtamâ s-andâmuseaşhti cu tuţs aţselj ţzi furâ,
Aclo - unu locu aleptu - omlu îşhi lasâ minduirili
- unu semnu a anyearili, loclu iu easti cu Dumnidzâ -
Unâ cali câlcatâ la sinurlu dintrâ eţzâ,
Unâ cali cari duţsi spri treaţsiri a arâului ditu dzeanâ.
Aclo, pi un dealu easti nâ cruţsi lângâ unu izvuru,
Unâ cruţsi cari alini spri Ţserlu dischjisu,
Unu ţseru strâbatut dipriunâ di nouri...
Aclo, omlu si-astâmâseaşhti,
Si-şheadi shi easti tu un chiro, iuva.
Îşhi mutreşhti di-tru punctu elefteriea - unu locu
a mutreari, unu locu a dânâseari – şh-îi acachiseaşhţsi noima,
Unu zboru, unâ mplâtire şhi sâlâghiria - astâsirea, disfâţsearea,
şhi cruţsicâljiuria chirolui “prezentu” şh-a minduiriljei “escu”
tu “escu prezentu”... câlâtoru aoa şhi pi ţseru … ahâtu di firescu!
Aclo, pi unâ dzeanâ easti nâ cruţsi lângâ unu izvuru...
La izvorul de lângă cruce
Acolo, pe un deal este o cruce lângă un izvor,
Acolo, caii obosesc şi omul îşi opreşte căruţa,
Se aşează, se odihneşte
şi priveşte întinderea vălurită, dealurile şi munţii...
Nu este singur!
În acea linişte se întâlneşte cu toţi cei plecaţi,
Acolo - un loc ales - omul îşi lasă gândurile
- un semn al învierii, locul unde este cu Dumnezeu -
Un drum parcurs la graniţa dintre lumi,
Un drum care duce spre cursul râului din zare.
Acolo, pe un deal este o cruce lângă un izvor,
O cruce care urcă spre Cerul deschis,
Un cer străbătut mereu de nori...
Acolo omul se opreşte,
Se aşează şi este pentru un timp, undeva.
Îşi priveşte dintr-un punct libertatea - un loc
al privirii, un loc al opririi - şi-i înţelege esenţa,
Un zbor, o plutire şi eliberarea - fixarea, desprinderea
şi intersecţia timpului “prezent” şi-a gândului “a fi”-
în “a fi prezent”... călător aici şi pe cer... atât de firesc!
Acolo, pe un deal este o cruce lângă un izvor...
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Ceaiul fierbinte
Adun câțiva fulgi de zăpadă din curte, Liniștea zilei de iarnă bucurii îmi aduce, Am făcut un ceai foarte aromat și dulce,Vântul înghețat începe tare să și cânte. Iarna întotdeauna beau un ceai fierbinte,Am multe ierni geroase mereu în…
Citeste mai mult…Iarnă de basm
Luna Ianuarie este plină iar de magie, Când ninge îmi plăce foarte mult mie,Lemnele în ard frumos molcom în sobă, Stau cu o prietenă lângă foc de vorbă. Săniuța, clopoței pentru ea pregătim, Lângă foc în casă acum ceva citim, Iarna a gonit Soarele…
Citeste mai mult…Pâslarii iernii
Iarna se odihnește bine pe stradă acum,Sunt fulgi de zăpadă adunați și pe drum,M-am trezit într-o foarte rece dimineață,Fulgii jucăuși călătoresc acum în ceață. Mă așteaptă iarna în curte să vin afară,Fulgii de zăpadă atinși de vânt zboară, Ieri și…
Citeste mai mult…Amintirile iernii
Privesc viscolul care pe stradă iar vine, Iarna a acoperit bine iar străzile toate,În casă lângă foc îmi este acum bine, Vântul în curte fulgii incepe să caute,Întotdeauna de vântul iernii am teamă, Pe la geamuri vântul viclean bine trece, Un fulg…
Citeste mai mult…
Comentarii