Prin minte
trec peisaje, chipuri
-vechi picturi, straturi
de praf peste culori –
omul stă cuminte
în celulă
la adăpost, căci astăzi
a vorbi
este deja un fel de moarte
anticipată
a gândi, o rană supurând
zăpezi murdare i s-au strâns
în păr şi praf, munţi de praf
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!