Exodul cuvintelor
Prin timp, orbit, omul aruncă în lume lanţuri grele.
Un zeu plin de temeri!
Pe norii gândurilor, o molimă grea împrăştie miasme,
plăgi negre în adâncuri, în cer şi în ape,
în sânge şi inimi,
în vis, în iubiri, în cuvinte.
Stâlpii şi
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!