nebuniei (2)

veşnicia jocului

carnea inimii tresare

papuşa se sperie

e în viaţă

citindu-mi gândurile plânge

flămândă de teamă

îşi trage norii toamnelor peste tâmple

legându-şi  truda vârstei

de aburii jocului

 

care e dimensiunea zbaterii tale

o întreb

atât cât a tăcerilor albe

iar păpuşa râ

Citeste mai mult…

Abisul unor ceasuri reci



 



 



Abia-şi mai
ţine Slava ale sale



îngemănate
săbii fără teci,



iar ochiul
meu închis de-atâta jale,



cade-n abisul
unor ceasuri reci.



 



Se iau la
trântă pietrele-n izvoare,



rostogolindu-se spre podul blestemat,



duc zvonul
dintr-o clipă de uitare,



că am murit…
şi nu-i

Citeste mai mult…
-->