Blog

Timpul merge încet, apusul savurează cerul până la venirea nopții.Gândul și-a schimbat locul, acolo  sus, între stele. În  ritmul ceasornicului vechi caut în suflet urma pașilor pierduți. Sufletul păstrează multe cuvinte nespuse, lângă alte cuvinte c

Iarna coboară peste tăcerile pădurii. Ninge liniștit, ziua se sfârșește, vântul printre brazi vuiește. Gerul și fumul se amestecă cu fulgii de zăpadă într-un dans nocturn. Liniștea pădurii respiră printre brazii încremeniți de ger, răsună peste piscu

Îmi plac zilele reci, cenușii de iarnă. Fragil și palid soarele se ascunde printre filele calendarului. În astfel de zile savurez o autentică stare de melancolie într-o frumoasă cabană la munte. E  cumplit de frig! Bezna acoperă pădurea. Ninge lin în

Ce frumos e atunci când porți în suflet toate anotimpurile. Poate unul este câteodată mai trist, poate altul este mai vesel. Nu contează, fiecare anotimp învie și moare printre frunzele unui copac. Primăvara mă invită la o mică curățenie în casa sufl

Este liniște afară, o rază de soare pe un trandafir se înfășoară. Mă așez liniștită pe canapeaua din grădină, simt respirația pământului profundă. Îmi plac macii roșii, mângâiați de fluturii multicolori, vara se arcuiește printre trandafirii albi, ro

Astăzi, așa cum fac de peste cinzeci de ani pașii mă poartă spre tărâmul minunat al cărților. Aici regăsesc prin labirintul literelor atâtea suflete vii și le mulțumesc celor care le-au dat viață. Recitesc cu drag Neculce, Alecsandri, Arghezi, Emines

O zi de toamnă frumoasă, pământul este acoperit cu un covor de frunze ruginite. Este mai răcoare, copacii sunt mai goi, o frunză rătăcită zboară departe. O toamnă calmă, își vindecă frunzele printre picăturile reci ale ploii. Plopii își clatină creng

Copilăria cea mai frumoasă și îndrăgită etapă a vieții, pe care cu siguranță nu o vom putea uita niciodată. Aș vrea să fiu din nou copil și copil să rămân deoarece în perioada copilăriei nu aveam griji,  aș vrea să fiu din nou acel copil care se juca

Mi-am dorit foarte mult să scriu câteva rânduri despre ce-nseamnă o zi de toamnă pentru mine. Parca frunzele care foșnesc în bătaia unui soare cald de toamna îmi aștern și mie un zâmbet larg pe figura. N-am un raționament, nici măcar un răspuns perti

Mă bucur când pe cerul senin razele tale se joacă. Strig tare „Hai afară”! Este cald, este bine, este vară. Fug repede la Costineşti , mă las îmbrăţişată de valuri. Îmi place culoarea apei care furioasă se loveşte de maluri. Iubesc briza mării dimine

Este o zi caniculară de vară, trag repede perdeaua ca să opresc căldura toridă să intre în casă. Într-o cameră ticsită de cărți ciupesc câteva cuvinte pe coardele chitării, departe zgomotul  zilei. Deschid dulapul, aleg o rochie înflorită, subțire, a

O carte se odihnește pe masa din grădină. În compania ceasului mă odihnesc  întinsă pe șezlong. Câteva gânduri croșetează printre florile grădinii. Timpul ascultă liniștit, vara așează pe masă un pepene mare, roșu. Greierii cântă liniștiți pentru înt

Mă odihnesc deseori hoinărind cu gândul departe. O boare de lumină îmi atinge umărul printre râurile verzi ale pădurii, aşa ca în anii copilăriei când mă atingeau pe creştetul capului. Pot să stau multe clipe cu trupul lipit de un brad, îmbrăţişând

În dimineaţa asta cineva mă aşteaptă să vin afară…..Bate la geam încet şi dansează prin grădină. Liniştea casei îmi place dar tu nerăbdătoare mă chemi insistent.
Ieri era soare, mugurii zâmbeau frumos în lumină, florile s-au deschis fluturându-şi pe

Trec zilele atât de repede, când ninge, când plouă, când stăm la umbră. De multe ori suntem prinși în vârtejul vieții și nu vedem când înfloresc magnoliile. Gândurile câteodată obosite, câteodată stresate de diferite situații ne schimbă chipul, ne sc

Întotdeauna mi-a plăcut iarna. Stăteam afară înfofolită bine de bunica, priveam cerul și alergam printre fulgi. Îmi mângâiau obrajii roșii, ochii străluceau de fericire. Eram un copil care se bucura de frumusețea anotimpurilor, uitam de nasul înfunda

Cerul s-a întunecat, umbra s-a întins peste pământ. Norii coboară peste amurg, peste gâdurile tăcute. Pe strada adormită luna s-a ascuns după nori.Departe se rostogolesc tunetele, câinii latră tare. Mărul din grădină aruncă pete de umbră peste pereți

Cu fruntea în mână, mă gândesc dragul meu la tine. O seară târzie de iarnă, vântul amestecă fulgii de zăpadă cu gândurile mele. Ninge liniștit peste clipele trecătoare ale nopții. Câteva amintiri printre vorbe spuse cândva îmi luminează privirea. S-

Timpul trece și petrece fără să-mi dau seama. Mă bucur de o rază de soare, de valul mării, de primul fulg de zăpadă, de ploaia care spală de multe ori gândurile.

Deschid ochii într-o dimineață acoperită încă de multă zăpadă. Au început să se topească

A început să plouă mai tare. Privesc geamurile bibliotecii din micul parc.. Intru repede, simt mirosul de hârtie, de cerneală...și parcă văd condeiul care a scris. Merg acolo unde știu eu, deschid o carte, mă năpădesc amintirile. Plouă, cartea îmi d