azi sunt mult mai trist şi mai singur
uit câte ceva în fiecare zi
las semne sub fiecare nume
pe care l-am uitat şi
mă descompun
în privirile altora
în căutarea a ceea ce am fost
mi-am aciuit sub pleoape
toate amintirile
cu gesturi largi mă uit în mine
ca într-o rană şi
mă rog
pentru lumina altei lumi
poate că e firesc în realitatea asta
uit câte ceva în fiecare zi
las semne sub fiecare nume
pe care l-am uitat şi
mă descompun
în privirile altora
în căutarea a ceea ce am fost
mi-am aciuit sub pleoape
toate amintirile
cu gesturi largi mă uit în mine
ca într-o rană şi
mă rog
pentru lumina altei lumi
poate că e firesc în realitatea asta
-->
Comentarii
Adevărat, scris frumos, metaforic exprimat. Felicitări, stimate domn, Teodor Dume !
emilia popescu rusu,
mulţumesc pentru trecere şi semnul de lectură
încântat
ion rodica nicoleta,
mult adevăr!
mulţumesc
Reverenţă! destulă sensibilitate şi profund regret... dar speranţa este vizibilă prin lumina altei lumi...
e firesc sa imbatranim, asa cum este firesc sa lasam in fiecare fiinta ce trece pe langa noi o parte din noi. Felicitari pentru expunere!