mama ascunde cuvintele
în spatele gândurilor,
acestea se încaieră, aleargă, sfâșie
ca niște fiare flămânde,
pe care le adună totuși
ca și cum din părul lor ar împleti ciorapi
pentru ierni viitoare,
vin orele prânzului și-i cer de mâncare
în casă are doar așteptări,
orele amiezii nu o lasă
să se odihnească,
secundarul amestecă anii cu frânturile
copilăriei pe care le păstrează
într-un puzzle incomplet,
vechea sa obsesie timpul o copleșește
așteaptă seara să-și plimbe singurătatea
la braţ cu amăgirile toamnei
într-un oraș al ploilor târzii.
-->
Comentarii
multumescMaria
Cu admirație și drag!