15. (cyberpoeme, cyberproze)
~ ciclul Zodiacul Miresmelor Eterne ~
Orbita senzorială a spiritului uman – ciclul anual suprarealist
Septembrie: „Mecanica Chihlimbarului” 15
miezul geologic
huma originară și bruma de sub stele
am ajuns la capătul coborârii la roca mamă a toamnei
aici lopețile nu mai folosesc la nimic
pentru că materia a redevenit fluidă o respirație pură
din adâncul cel mai profund al pământului izbucnește
pământul reavăn după prima brumă
este mirosul originar parfumul de humă umedă răcită brusc
sub presiunea stelelor care încep să înghețe pe cerul de septembrie
această mireasmă ne învăluie picioarele ca un nor de noroi fin
este mirosul din care au fost plămădite primele lăzi de zestre
și primele plite de fontă ale lumii
aici nu mai există diferență între om și sol
între parfumul unei gutui și structura unui atom de plumb
totul s-a contopit în această neagră și fertilă melancolie
care este adevărata temelie a zodiacului miresmelor eterne
respirăm acest parfum de pământ înghețat și simțim
cum toate celelalte straturi – fumul mustul lemnul vechi –
au fost doar niște trepte spre această tăcere originară
suntem în punctul zero al echinocțiului
aici universul își ține respirația pentru o secundă
înainte de a închide porțile de chihlimbar ale toamnei
și de a ne lăsa să dormim în acest pat de humă reavănă
visând la bujorul uriaș din jurul căruia ne rotim de o eternitate
...
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii