pingback https://radualinbalaj.wordpress.com/
Zile ale unui final de Iulie 2023 canicular, întrerupte din când în când de ploi mult așteptate, dar care au adus furtuni și pagube uneori, și un început de August 2023 în care privim atât spre vară, cât și spre toamnă, punându-ne speranțe nenumărate în panere, alături de fructe și legume. Mama a făcut deja prima porție de suc de roșii din plantele din grădină, iar din perele scuturate prematur de vânt a reușit să facă compot. Nu vom avea prune în acest an, dar avem corcodușe. În rest, ne bucurăm de liniște și pace, chiar dacă ar fi numeroase nemulțumiri de adăugat…
Schimbările climatice sunt tot mai evidente la nivel internațional, iar semnalele de alarmă au fost lansate de peste tot. Ecosistemul planetar este agresat și deocamdată nu se găsesc soluțiile complete, iar efectele sunt și vor deveni extreme și violente pe alocuri ( deșertificări, furtuni, taifunuri, uragane… ). Subiectul a devenit foarte important și a obligat autoritățile mondiale să-l declare unul de amenințare majoră la adresa umanității. În ciuda poziției oficiale a tuturor statelor și a unor eforturi considerabile de a obține energie verde, poluarea este la cote alarmante la nivel planetar, provocând topirea ghețarilor și creșterea temperaturilor la valori care constituie un pericol fără precedent pentru toți. Majoritatea specialiștilor de mediu cred că foarte curând vom putea discuta de un număr important de migranți climatici… Personal, sunt exasperat când mă gândesc că fiecare literă scrisă este făcută posibilă prin intermediul unei arderi generatoare de fum, că fiecare pagină printată e mânjită din fașă cu funingine… Oare când vom reuși să luăm energia de la steaua noastră direct din fața ei așa cum fac cumpărătorul și vânzătorul în piață sau așa cum ia un copil un fruct din pom ? Este foarte greu de apreciat când va lua sfârșit această fază a monștrilor de fum aruncați în atmosferă și dacă vom reuși să-i ștergem vreodată așa cum șterge un copil cu radiera acolo unde a greșit… Efectele negative ale poluării par a fi deosebit de nocive pentru un timp îndelungat sau chiar pentru totdeauna… Celebrul Mark Twain spunea: ” Clima este ceea ce așteptăm. Vremea e ceea ce primim”…
Evenimentele s-au succedat peste tot cu intensitate, iar oferta a copleșit publicul, în opinia mea. Mi-am propus să particip foarte rar, dar mărturisesc că uneori îmi doresc să iau parte la un eveniment interesant, la o conferință inedită, la o piesă de teatru sau la un concert. Din păcate, la teatru n-am fost de multă vreme, iar la concerte nu prea ies deoarece nu-mi place înghesuiala și le pot urmări și din înregistrările postate pe internet… La Oradea am vizitat cetatea medievală într-una dintre zilele Medieval Festival, un festival renumit și care a propus activități interesante și concursuri inspirate din lumea medievală. Turnirul cu lance solidă și-a desemnat campionul mondial, un veteran al armatei franceze. Eu n-am stat decât o oră pe acolo, în orele dimineții când activitățile nu erau începute, dar am văzut vizitatori din țară și din străinătate. Cetatea Oradea a reînviat pentru o clipă, iar eu am putut visa la cavaleri, la domnițe și la mușchetari a la D Artagnan… Orașul de pe Crișul Repede arată splendid în unele zone, dar lasă mult de dorit în zonele în care se lucrează și sunt deschise șantiere. M-am hidratat corespunzător și am sorbit câte un capucino în zonele centrale, încercând să-mi trimit grijile departe de economiile mele tot mai subțiri. Și ce ar fi mai potrivit pentru a reflecta la epoca medievală bihoreană decât un sonet shakespearian ( Sonetul XXI, W. Shakespeare): ”Eu n-aș putea să-mi fac muza să plângă/ Pe versuri smăcuite-n chip frivol,/ Să-ți fac un chip cioplit din cer și undă,/ Făptura să ți-o cânt în mi bemol;/ Eu nu-ndrăznesc să te cunun cu luna,/ Să te-nrudesc cu soarele și marea,/ Din flori de-april să-ți împletesc cununa,/ Și să-ți aștern sub tălpi imensă, zarea;/ Căci te iubesc cu-adevărat și pur,/ Cu dragoste maternă, ne-ngrădită/ Și niciun vers suflat cu praf de aur/ Nu-i poate fi dublură în oglindă./ Prefer să tac decât să scriu vreun rând/ Despre ce simt și n-am de gând să vând”…
În localitatea natală, după mai mulți ani, s-a sărbătorit ”zilele comunei” mai mult formal decât cu fast… Cu toate acestea, o trupă de teatru orădeană pentru copii a jubilat pe scena căminului cultural bucurându-i pe cei mici, formații de muzică populară au evoluat în fața primăriei și la final un foc de artificii a tins în noapte către stele… M-am destins și eu un pic pe acolo, preț de câteva ore în ceasurile serii.
Vremurile sunt înaintate, din punctul meu de vedere, iar eu sunt dezamăgit că nu avem parte de evoluții epocale. Nu mai e loc de tergiversări și nici de mediocritate… Europa este încercată sub toate aspectele, iar în apropiere un conflict incredibil ne obligă să rostim zilnic cuvântul război. Exilul meu pe această planetă, deosebit de frumoasă altfel, este împletit cu spinii indiferenței generale și ai neîmplinirii. Mă întreb cum vor putea erupe artele, literatura și științele fără o viziune globală… Am irosit cu toții foarte mult timp și foarte multe resurse. Întrebat de Socrate despre bătaia de cap pe care i-o dă sporirea averii sale, Ischomah a răspuns cu înțelepciunea pe care ar trebui să o aibă și magnații timpurilor noastre: ” Dacă mă întrebi, îți răspund că așa e, întocmai așa, dar cred că e și plăcut să-i onoreze pe zei cu dărnicie, să-i ajuți pe prieteni la nevoie și să răspunzi după puterile tale bănești, cerințelor colectivității”…
Nu a trecut neobservată nici filipica lui G. Liiceanu la adresa academicianului C. Bălăceanu-Stolnici, potrivit căreia anvergura internațională impresionantă a marelui intelectual român de mare viță boierească este însoțită de aura de colaborator al Securității sub prenumele de ”Laurențiu”… Împlinirea a 100 de ani de către renumitul academician a fost umbrită puternic de o personalitate de prim rang a literaturii române care propune o altă scară de valori dominată de disidența românească… Dacă este veritabil tot ceea ce menționează renumitul gânditor G. Liiceanu, statuia metafizică a marelui neurolog este serios afectată. Evident, ar cădea un mit, dar am cunoaște adevărul… Cred însă că totul putea fi prezentat și demonstrat înaintea ceasului aniversar. În rest, din partea mea, tuturor, multă sănătate și zile senine… Reflectând la tinerețe și bătrânețe, aș remarca Fragmentul 5 al poetului Mimnerm ( sec. VII î.e.n. ): ” Da, tinerețea-i de preț, dar e așa scurtă: un vis !/ Iat-o aici, cum atârnă-n risipă la creștetul vostru,/ Grea, bătrânețea cea hâd pecetluită de ani,/ Respingătoare-n osânda-i, ea scbimbă pe oameni de-a-ntregul/ Și vătămându-i, le ia ochii și mintea la toți”…
Aș dori să închei cu un triolet personal:
binele și răul
ziua este zâna bună
noaptea este vrăjitoare,
vreau să mă scald în lumină –
ziua este zâna bună…
rău cu rău vioi se-adună
în alai de rozătoare,
ziua este zâna bună,
noaptea este vrăjitoare…
Vă doresc o lună August 2023 senină, benefică și profitabilă … !
-->
Pingback: ”Muze în lacrimi?!”, ”omul și natura”...