În aromă de gutuie

În aromă de gutuie
Îmi vorbesc cu gându-n șoaptă,
Lumina din ferăstruie
Îmi aduce dor de fată.

Am ajuns ca altădată,
În tăcere albăstruie,
Să aștept clipa brodată
La lumina cea gălbuie.

Căci în mine răsărit-ai,
Ca un Călin din poveste
Și de sticlă-am lipit ochiul
Și mă-ntreb:Oare chiar este?

Ești sau nu, tu vii aproape
Îmi zâmbești, corpu-mi tresare,
Mă cuprinde dor de șoapte
Îți șoptesc, chipu-ți dispare.

Jocul ăsta mă-nfioară
E frumos, dar tremurând
Nu pot ține socoteală
Viselor ce îmi dau rând.

1979322827?profile=original

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Frumos poem

  • Aromele gutuilor au o vrajă magică, e de ajuns să le miroşi într-o seară cu lună şi imediat eşti cuprins de nostalgii şi iubire. Semn de lectură cu drag şi aromă de gutuie....

Acest răspuns a fost șters.
-->