Mi-e dor de zilele apuse,
când ne plimbam sub flori de tei,
şi îmi şopteai vorbe frumoase.
Revino astăzi dintre zei!
Te-aştept în noapte la fereastră,
din ceruri să cobori acas’,
muşcate am din nou în glastră,
ce-s înflorite pe pervaz.
Mi-e dor de nopţile cu Lună,
când tu uşor mă sărutai,
şi mă luai gingaş de mână,
şi-n braţe tandru mă strângeai.
Aş vrea din nou să fim alături,
şi să mă sprijini când mi-e greu,
din cale griji să îmi înlături,
şi linişte să-mi dai mereu.
În dor, privesc la bolt-albastră,
a primăverilor de Mai,
şi de e sărbătoare-n casă,
cu mine-aş vrea din nou să stai.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 6
Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 4
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 5
Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 7
-->
Comentarii
Te pup Lenuş.
Această dimineaţă să-ţi umple sufletul de fericire!
Mulţumesc Eugenia. Felicitări!
"... mă aşez pe umbra ta
şi sărut urma
paşilor tăi
marea îmi mângâie parul... "
Mi-a plăcut mult.
Felicitări!
Sunt un vulcan
într-o adiere
valuri mă lovesc
la ţărm de mare
mâinile-mi desfac
în braţe de ramuri
vibrând în şoapte
nerostite
un clocot de lavă
îmi trece prin vene
adun parfumul tău
din nectarul florilor
presărat din valuri de foc
mă aşez pe umbra ta
şi sărut urma
paşilor tăi
marea îmi mângâie parul
şi lacrima îmi
cicatrizează dorul.