în luna dulce-a lui april
oriunde-aș fi, oriunde sunt,
eu m-am lipit de-acest pământ,
mă umple alba lui dogoare
și frumusețea lui mă doare.
vin în cenușa mea de- acasă
și mă așez la vechea masă,
ochiul mi-ngheață în tăceri
că timpul a trecut ca ieri.
prin colțuri parcă mai aud
săgeți de glas din vis absurd,
îmi cade cerul în cuvânt,
lumina-ngheață în pământ.
aceste visuri pier și vin
pe țărmul altui timp virgin,
și-n luna dulce-a lui april
se-ntorc poveștile tip-til…
duminică, 21 aprilie 2013

Comentarii
Te-afunzi în amintiri de acasă,
Stând cu cei dragi la masă...
Când un dor mare te cuprinde:
Nu, casa părintească nu se vinde!
în luna dulce-a lui april
"oriunde-aș fi, oriunde sunt,
eu m-am lipit de-acest pământ,
mă umple alba lui dogoare
și frumusețea lui mă doare."
FRUMOS POEM..FELICITARI !...
Frumos poem