Și-n acest mileniu trei
E la fel de trist orașul;
Nu mai sunt la noi evrei,
Dar tot scump se vinde cașul.
Au trecut atâția ani
Și e mult mai tristă viața!...
Nu mai sunt aici țigani,
Dar tot scumpă este piața...
Plumbul a intrat în oase,
Sângele ni-i otrăvit,
Înghețăm de frig în case,
Iernile s-au nărăvit.
În parc plânge o statuie,
Pe un soclu de granit,
Căci, de când suntem în UE,
Tot mai rău ne-am cătrănit…
În parc plânge o statuie,
Mângâiată de un ram.
Lângă ea, spre ceruri, suie
Catedrala unui neam…
Comentarii
Felicitări George ! Frumos mijloc de abordare prin care faci haz de ...necaz !
În parc plânge o statuie,
Pe un soclu de granit,
Căci, de când suntem în UE,
Și mai rău ne-am cătrănit…