În umbra nopții
Suspină vântul în umbra nopții
Nu-l știe nimeni când el poartă a visurilor urme
Și plânge adesea când soarele apune.
Zădarnic încerc să te alung cu o privire,
Același gând mă duce, prin cântec de iubire
Mereu te scriu în versuri și te caut în dor.
Mi-e teamă să nu te pierd în lumina zorilor.
Cuvintele aleargă în tainică chemare
Să fiu doar eu cu tine, sub liniștea neatinsă.
Azi privesc, când apari și dispari...
Să-mi dezlegi cuvintele uitării din lacrimi și tristeți.
Las ochii mei să vadă cărarea depărtării.
Comentarii
Cu prețuire, mulțumesc!
Am citit cu drag.