Neamul Pârșccioropompilcăniță

Neamul PârșccioropompilcănițăCu mult înainte de apariția omului pe pămnt, deabia-mi aduc aminte, s-a petrecut invazia pârșccioropompilcănițănoilor cu pârșccioropompilcănițănici cu tot. Era plin pământul. Ei, pârșccioropompilcănițoii, erau și pârșccioropompilcăniți și pârșccioropompilcănițoși, dar și pârșccioropompilcănițoviști, mai puțin dintre ăștia de la urmă. Toți ma(sculii) se purtau cu pantaloni bufanți, scurți, un fel de tanga și pe cap purtau coarne.Ele, pârșccioropompilcănițăle cu pârșccioropompilcănițoaiele, și pârșccioropompilcănițoasele și pârșccioropompilcănițovistele erau legate la ochi, cu fuste lungi pana la oul de le gleznă, până la amândouă ouăle, dar stăteau cu privirile ațintițe pe ciuboțica cucului. Nu-și luau ochii de la ciuboțică.Toată ziua ... după ciuboțica cucului.Ciuboțica era așa.... o cizmuliță cu care bărbații își acopereau cucul, sau cuculețul. Câțiva aveau și cuculoi de nu găseau ciuboțică pentru El trebuind să folosească ciuboțici mai mici.Ăștia erau șefii. Toată ziua se pârșccioropompilcănițăreau de au umplut pământul de pârșccioropompilcănițănici.Așa de mult s-au înmulțit ca nu mai aveau loc. Pârșccioropompilcănițăriseră pământul. Ele,pârșccioropompilcănițărițele aveau mult icre, serveau cafeaua cu caimacul pe stânga și ofiliseră fleașcă ciuboțicile.Pârșccioropompilcănițărăniștii erau și mai fleașcă. Conduceau noaptea cu luminile stinse și opreau la verde nemâncați. Încă nu ajunseseră să se mănânce între ei, ca noi.Era o pace absolută, toată populația de pârșccioropompilcănițănici o ducea bine într-o bunăînțelegere, în pace și bucurii, asta vreo 1500 de ani pană la invazia cotcodorochistelor care a produs numai jaf, lupte și nenorociri.Acestea, cotcodorochistele, purtau fustițe foarte scurte, mai scurte decât mini. Cum să se mai uite pârșccioropompilcănițărăniști la femeile lor, pârșccioropompilcănițărănistele la care se vedeau doar ouăle de lângă călcâie!Așa a apărut neliniștea, războiul...Aprige, iute la mânie, războinice, mai rele decât femeile gepizilor, că nu mai știu cum le spune ăstora, pârșccioropompilcănițărănistele au cam pierdut lupta cu cotcodorochistele, asta și din cauză că le încurcau în lupte fustele lungi.Războiul a trebuit să se încheie ..., cam cu victoria cotcodorochistelor, și iară după câteva sute de ani de lupte, a răsărit pacea, dar s-au și ... corcit. S-au corcit rău și de-abinelea.Cotcodorochistele au început să poarte fuste lungi, iar pârșccioropompilcănițărănistele s-au emancipat, au trecut la fuste scurte, deasupra ouălelor de la genunchi. Mult, mult deasupralor și a ouălelor și a genunchilor spre dragul și plăcerea inimoșilor lor bărbați.În sfârșit, pacea iara s-a instalat, pârșccioropompilcănițărănistele erau ca surorile cu cotcodorochistele, lucru norml de altfel când țelul, scopul este comun.Și a durat pacea vreo 200 de ani când s-a produs o nouă invazie, de data asta a harrihbamcamabufilor însoțiți de focoasele lor harrihbamcamabufe.Ei, harrihbamcamabufii cu cotcodorochiștii și pârșccioropompilcănițărăniștii nu s-au bătut de loc. Stăteau la umbră de pălămidă magnifică toată ziua numărându-și ouăle, bând cafea cu caimacul pe dreapta, dar și apreciind comportamentul pârșccioropompilcănițărănistelor, al harrihbamcamabufelor ori al cotcodorochistelelor lor.Harrihbamcamabufele, nervoase pe proprii bărbați, harrihbamcamabufi, care mai mult dormeau și beau, decât să se ocupe de treburi „administrativ-gospodărești”, având și mare nevoie de ... sânge-n instalații, au pornit cruciada.Nu aveau nevoie să se lupte cu cotcodorochiștii și pârșccioropompilcănițărăniștii, ci, cu femeile lor, pârșccioropompilcănițărănistele și cotcodorochistele aveau treabă și asta numai pentru faptul că bărbații lor erau foarte ... productivi.Le atacau fulgerător pe pârșccioropompilcănițărăniste și cotcodorochiste direct în subsiorii picioarelor, mai bine zis între degetele mari. Bărbații gazde, cum spuneam, și-au primit invadatorii pașnic, ca pe niște prieteni buni, s-au pupat și s-au apucat de băut.Femelele harrihbamcamabufe, rele rău de tot și le-au cam harrihbamcamabufănit pe pârșccioropompilcănițărăniste și cotcodorochiste.Prietene deja între ele, cotcodorochistele și pârșccioropompilcănițărănistele au cedat de bună voie, adică și bătute și ... învinse, dar nu le suportau la început pe harrihbamcamabufe, lucru normal, de altfel...Niciun bărbat nu participa la lupte, la războaie, ci doar își susțineau consoartele...., moral, nu mortal.Războinice, mult mai războinice decât fuseseră codcodorochistele și cu mult mai rele decât nevestele gepizilor, că iar uit cum se numeau acestea, au deranjat fleașcă comunitatea feminină cotcodorochisto- pârșccioropompilcănițărănițoasă.Pană la urmă și în acest caz s-a instalat liniștea, pârșccioropompilcănițărănistele cu harrihbamcamabufele și codcodorochistele purtându-se ca surorile. Masculii, cum spuneam, s-au înțeles de la început și procreeau continuu și în neștire.Pămâmântul codcodorochista, pârșccioropompilcănițărea și harrihbamcamabufa.Pe când în aceste ținuturi după mult timp s-a instalat o liniște „cruntă” au apărut ca din senin Corcozodoșchițele...Războinice cum altele n-au fost, au luat prin învăluire pe codcodorochiști cu tot neamul lor, pe pârșccioropompilcănițăroi cu tot neamul lor și pe harrihbamcamabufi, la fel cu tot neamul lor. Soțiile războinicelor gepizi, că iar am uitat cum le cheamă, erau mici copii de joacă pe lângă sălbaticele cotcodorochiste.Cum după război vine pace, după secole de luptă corcozodoșchițele, pârșccioropompilcănițărănistele, cotcodorochistele, Harrihbamcamabufele s-au împăcat. Au ajuns la concluzia simplă: Dragă, de ce să ne mai războim pentru ceva de care toate avem dreptate și pentru ce. Deci pace, iubire, fraternitate peste tot. Bărbații nu aveau treabă, ei se înfrățeau de la început, fără luptă. Ei doar satisfăceau dorințe de se umpluse lpământul de corcozodoșchițănoi, pârșccioropompilcănițănoi, cotcodorochistănoi, și harrihbamcamabufelnoi.Se umpluse de nu mai aveau ce mânca. Au început să se mănânce între ei, cam așa.... cum ne mâncăm noi acum.S-au mâncat până la unul. Acesta după ce și-a mâncat mâinile până la genunchi, picioarele până la coate și-a devorat ouăle și a murit.Am apărut noi după aceea.Noi care am început să ne sfâșiem.07092016Băile OlăneștiPuiu Răducan
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 9 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Școala normală de învățători din municipiul Zalău este precursoarea actualului Liceul pedagogic…
Acum 9 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Grupul Școlar Industrial Metalurgic din municipiul Reșița, denumire actuală – Colegiul Tehnic, este…
Acum 9 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
În data de 1 decembrie 2024, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o…
Acum 12 ore
Ioan Muntean – romanţă de dimineaţă (cybersonet XLIX) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – romanţă de dimineaţă (cybersonet XLIX) – Cronopediada grup – Cronopedia…
Acum 12 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
27. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
romanţă de…
Acum 14 ore
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVIII) în Cronopediada grup
Acum 16 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu THINK TANK (79) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 16 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – STRADA UNIRII DIN MUNICIPIUL TÂRGU JIU în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – GUGULANII ȘI MUNICIPIUL CARANSEBEȘ DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Produsul de mai sus este o medalie realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferit în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Adrian Scriminț a răspuns la discuția Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI din Hobby-Club Cronopedia
Superb. Lecturată cu plăcere. Întâmplător, dar nimic nu este întâmplător în viață, am trecut pentru…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Mai Mult…
-->