Nedumerire

 

Îmi pare c-am trecut un prag de ceaţă
lumina se destramă ca o aţă,
vin îngerii din cer şi mă învaţă
cum să respir iubirea-n dimineaţă.

Acum sunt liber, timpul mă răsfaţă
străbat urcuşul, fac tunel prin viaţă,
ca un fugar prin lume, o paiaţă
port drumul lumii răstignit în faţă.

Aş vrea să strâng din inimi o povaţă
să simt cum gândul de un gând se-agaţă,
când munca mi se fură, se înhaţă
fără să-i târgui preţul pe o piaţă.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Aş vrea să strâng din inimi o povaţă
    să simt cum gândul de un gând se-agaţă,
    când munca mi se fură, se înhaţă
    fără să-i târgui preţul pe o piaţă.

    Un poem deosebit de frumos , felicitări Llelu !

  • 1939400586?profile=RESIZE_1024x1024

  • 1939400492?profile=RESIZE_1024x1024

Acest răspuns a fost șters.
-->