Şi-aşa-i e greu! S-o mai repezi
Sau s-o loveşti... s-o faci plebee?!
De tot ce-i rău, s-o-ndepărtezi!
Doar pentru faptul... că-i femeie!
Aminteşte-i că-i frumoasă,
Strânge-o-n braţe, adu-i flori,
Şi-ai s-o simţi... o vor străbate
Prin trup... sute de fiori.
Ochii vor privi şăgalnic, şi vor scăpăra scântei!
Florile-or să se-ofilească-n faţa frumuseţii ei!
Vei dezlănţui o fiară... pătimaş va săruta!
Iar mândria şi orgoliul de pe ea va... arunca
Făr-a te lăsa să afli mult prea mult de-al ei mister,
Te-ar aduce-n al ei suflet şi te-ar contopi cu el.
Vei citi dezlănţuirea-n şoapta-i dulce...ori gingaşă
Iar dorinţa şi iubirea în strânsoarea pătimaşă.
Vrea s-o ai în aste clipe fermecate... de poveste...
Semne-ţi dă prin toate-acestea cum că ţi se dăruieşte.
Ai crezut c-o ştii de-o viaţă! Şi-ai aflat din acest joc,
Din mirarea ce-o-ai pe faţă că de fapt... n-o ştii deloc;
Şi cum că femeia-n sine reprezintă un mister!
Numai dacă-i şlefuită, piatra fi-va giuver!
Dacă în a ta mirare, cugetând, te vei-ntreba
Cine e de fapt comoara ce se află-n faţa ta,
Vei simţi care-i răspunsul; că-i ştiut de-orice bărbat
Dacă nu, priveşte-i chipul şi-ai să-l afli-atunci de-ndat’:
E... femeie! Doar... femeie! Spună lumea ce o vrea!
Dânsa e... esenţa vieţii! Nu se poate fără ea!
Tandră, dură, iubăreaţă, bună, rea, sau cum o fi,
Dătătoare-i de viaţă! Născătoare-i de copii!
De-o-ntâlneşti, sărută-i mâna, gura, sânul, coapsa, talpa;
Ca să simtă că-i iubită, mângâie-o cum mângâi harpa !
Iar sub mâinile dibace, va-nflori, va rezona;
Va ofta unduitoare cât timp ştii cânta la ea!
Fiţi buni, fiţi blânzi! N-o repeziţi! Nici n-o loviţi, căci nu-i plebee!
De tot ce-i rău, să o păziţi, doar pentru faptul că-i femeie!
Comentarii