Noapte de toamnă nu vreau să rămâi
Să-mi plângi fericirea iubirii dintâi
Eşti rece şi bântui cu ploi şi furtuni
Şi-n suflet buchete de lacrimi aduni..
Mi-e gândul departe şi trist mă adun
În umbrele tale, durerea să-ţi spun
Îmi este dor de povestea din vis
În care pădurea, iubiri mi-a promis.
Frunze goneşti şi le-aşezi pe pământ
Copacii-s goi, ramuri rupte de vânt
Se tânguiesc fără viaţă şi-aşteaptă
Iarna să stingă şi ultima şoaptă.
Noapte de toamnă, te rog ca să pleci!
Paşii iubitei se-aud pe poteci
Braţele-i sunt ramuri pline de flori
Când m-or atinge, m-or trece fiori.
-->
Comentarii
Mulțumesc Camelia pentru frumosul clip oferit și pentru prezența ta agreabilă.
Am lecturat, cu placere, Dan
Mulțumesc Mihaela pentru cuvintele alese și lectură !
Dan, versurile tale au mimică, au gestică, au sensibilitate. Felicitări!
Mulţumesc Patricia pentru lectură..
Mulțumesc Elena pentru frumoasele imagini și pentru cuvintele frumoase.
Mulțumesc Maria pentru aprecieri!
Frumoase versuri ,sensibile si mereu aproape de sufletul meu ,FELICITARI!
SAU
incanta rugamintea asta a ta, foarte frumos asezata pe suflet din vers!
Şi nu a rămas toamna, ea a plecat. Felicitări!, versuri frumoase, Dane.