Noapte de toamnă nu vreau să rămâi
Să-mi plângi fericirea iubirii dintâi
Eşti rece şi bântui cu ploi şi furtuni
Şi-n suflet buchete de lacrimi aduni.
Mi-e gândul departe şi trist mă adun
În umbrele tale, durerea să-ţi spun
Îmi este dor de povestea din vis
În care pădurea, iubiri mi-a promis.
Frunze goneşti şi le-aşezi pe pământ
Copacii-s goi, ramuri rupte de vânt
Se tânguiesc fără viaţă şi-aşteaptă
Iarna să stingă şi ultima şoaptă.
Noapte de toamnă, te rog ca să pleci !
Paşii iubitei se-aud pe poteci
Braţele-i sunt ramuri pline de flori
Când m-or atinge, m-or trece fiori.
Comentarii
Frumoase versuri