O zi de toamna

O zi de toamnă
Se aude glasul toamnei
Prin frunzişul veştejit
Mere coapte de pe ramuri
Cad cu zgomot înăbuşit

Vîntul aspru dinspre dealuri
Pişcă pielea de pe obraz
Ceaţa deasă vine-n valuri
Găzele se-ascund în maluri
de necaz
Griul toamnei tot se aşterne
Pe pământ, pe flori şi în lucerne
Ploaia deasă ca prin sită se tot cerne
Lumina difuză abia se discerne

Aşteptând să vină răsăritul
La gura sobei tot visând
Ascult cum toarce infinitul
Caierul vieţii pe pământ

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->