Pământ românesc

Pământ al ţării sunteţi voi.Voi l-aţi compus, intrând în glie.Cum altfel ar putea să fie?Acolo-i tot ce-avem de soi.Acolo o să fim şi noi.Pe-acolo ne-au plecat părinţii.De-acolo cu puterea minţii,Când vrem, i-aducem înapoi.Noi îi iubim iubind pământul,Comorile din glia sfântă,Mormintele ce nu cuvântăŞi holda ce-o apleacă vântul.Din pâinea ei ne luăm putereaSă facem pasul înainte.Cât vom trăi şi-om avea minte,Aici e el, aici ni-i vrerea.Când va domni buna-cuviinţăŞi logica, şi demnitatea…Când va pieri ura, demenţaŞi va învinge bunătatea,Vor înţelege toţi acei,Ce văd românul deformat,C-aici e casa lui, pământul,Iar el nicicând nu l-a cedat.Au povestit cei ce-au trăit,Cum le-a rămas în conştiinţă,Punte din vorbe şi credinţă,Între-nceputuri şi sfârşit.A rezistat mereu românulCât ar fi fost de urgisit.Poporul şi-a urmat destinul.Nici n-a migrat, nici n-a pierit.Să –i respectaţi statorniciaŞi felul blând, şi bunătatea…Cuviinţa-n toate, dibăciaŞi rostul lui, eternitatea.11 martie 1997
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->