Pana cand.....................AGO.OTA

pot sa-mi cresc

cu sevele tristetilor

nenumarate  cruci...

ma deseneaza din amintiri obostiti...

trupul istovit pluteste

peste o zare de necuprins,

frig fara aripi...

fara de varsta

ma hraneste

cerul salbatec...violacee!

rabdator astept ...acoperita sunt

de iluzii ...de fum...

pana cand?

pana-n mormant?

cladesc mut propriul lume

in cer de flori...insule-cuvinte

in nebunatice ritmuri...

nebunatice culori...nicicand obosite!

eu ard incet cugetand...cugetand

in primii zori...ma goneste haul zi de zi

pana-n intunericul fioros

dintr-un alt secol...alt ecou...

sa-mi creez un alt trup?

dintr-un cer alb-rotund ma renasc...totusi

apar intr- un lotus ca un Venus...spre apus

luna grea este ca de plumb...

striveste-a lumii erezie...

aripi noi imi cresc acum!

peste timpuri se joaca cu mine  curcubeul!

parca stand de veghe sunt acum... aici...

trecutul astfel  ma colinda...violacee

ma colinda crucea sfanta!

crucea luminii este vie

plutind efemer

pe orizont...

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Multumesc mult draga Lenus!

    cu masre drag si stima,Agota

  • Minunate versuri...Felicitări!
    Cu prietenie Lenuş
    1939349024?profile=original
Acest răspuns a fost șters.
-->