Deschid obloanele gândului
și cobor trepte de amintire,
emoția respiră... simt că aștepți
pașii cuvintelor, un răsfăț
din vreme de secetă...
un anotimp de iubire,
înmiresmat cu flori de nufăr
ce-a parfumat file de cărți.
Carii îndoielilor au șubrezit puntea,
dar am rămas suspendați
de balustrada gândurilor,
chiar dacă timpul ne-a ignorat
într-un ocean de tăceri.
La buchetul cu miresme de trecut,
leg panglicile prezentului însuflețit
de pașii cuvintelor făr' de pingele.
18 Septembrie 2018 - MIT

Comentarii
Tuturor, mulțumiri pentru semn și comentariu!