Sunt pasăre cu zborul frânt pe cerul lumii,
Sunt umbra ce mă scald în strălucirea lunii.
Mă 'ndrept spre nicăieri, noaptea nu mă lasă,
De rănile din suflet, nimănui nu-i pasă.
Sunt pasăre ce caut în zbor destin divin,
Pe aripile-ntinse simt picuri de venin.
Ploaia se prelinge prin ani grăbiţi, şiroaie
În zborul meu timid, aripile îndoaie.
Azi rătăcesc haotic în labirintul vieţii,
Când zorii se ascund în poala dimineţii.
Din Univers în Univers încerc să zbor,
Să las un zâmbet cald ş-o lacrimă de dor.
În zbor să sfărâm mii bucăţi, azi, Infinitul,
Iar zboru-mi fie lin, s-atingă chiar Zenitul.
Să risipesc cenuşa destinului amar,
Soarta s-o înving, iubirii să-i zidesc altar.
-->
Comentarii
multumesc Mircea...
spor la muncă!