15. (cyberpoeme, cyberproze)
~ ciclul Zodiacul Miresmelor Eterne ~
Orbita senzorială a spiritului uman
Motto: „Pământul nu se rotește în jurul soarelui, ci în jurul unui bujor gigantic. Fiecare lună este o nouă halucinație olfactivă prin care universul ne șoptește că suntem, în sfârșit, acasă.”
pecetea de siliciu pe buze arse
miresme de iulie
pământul roz se crapă sub pașii noștri grei
lumina albă cade ca o lamă de fier
respiri un praf de aur cu gust de mosc și sare
iar porii tăi se deschid în fața serii mari
lavanda de azur ne taie gândul cu brici
un frig de munte vine din tufele de foc
și ne transformă carnea în cristale de sticlă
se simte-n aer izul de pâine caldă-n vatră
un magnetism antic ce ne strânge de piept
nu mai avem cuvinte doar pielea mai vorbește
într-o amiază lungă sub cerul de cobalt
unde secunda moare de atâta arșiță blândă
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii