Trăiesc sub o husă;
plutind ca un:” Zeppelin fără treabă”.
Doar aripile-mi stau lipite,
pe o imensă bandă cu lipici!?
Chiar şi aşa...
încă mai pot da din picioare,
simulând zborul.
O parte din trup suferă,
îl înţeleg,
dar esenţa mea nu e acolo!?
Picioarele mi-au înţepenit,
lănţuite de pânza unei fiare iluminate.
Mai pot să-mi unduiesc uşor gâtul şi capul,
ca-ntr-o manevră de planare la întâmplare.
O vreme am mişcat doar degetele picioarelor,
pe ritmuri cunoscute...
dar mi le-au retezat!
Eu, esenţa mea... nu era nici acolo!
Poate-am să fiu schingiuit sau decapitat,
însă eu
nu mai sunt demult pe-aici.
Sunt invitat de stăpân,
peste
apele lui line
să zbor,
fără
gând.
-->
Comentarii