Ploaie de toamnă

Nori adunaţi de pretutindeni

Acoperă nemărginirea

Chiar şi aleea vieţii mele

Pe care tot păşesc spre nemurirea

Acelor clipe ce scoboară

Din lumea nostră pământeană

Şi căutând parcă în doară

Să mai aline câte-o rană.

Stropii cei reci vin tot năvală

Chemând a toamnei răzbunare

Se răzvrătesc, căci autumnală

E şi dorinţa arzătoare.

Totul e ud, e chiar complet

Acoperit şi prea pătruns de ploaie

În lumea asta fără de talent

Sunt suflete ce plâng, dar nu se-ndoaie.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->