Plouă torenţial în sufletul meu
cu tristeţe şi stropi imenşi de dor,
nori căptuşiţi de lacrimi cristaline
se-adună pe cerul gândului,
călătoresc în miez de noapte
spre Paradisul fericirii,
în Astral , spaţiul ideal.
Plouă, plouă fără încetare,
doar tu şi eu înlănţuiţi
dansăm biciuţi de ploaie
cu ochii închişi
tangoul pasional al dragostei,
inimă-n inimă, ochi în ochi
amândoi cu soarele-n priviri,
curcubeul iubirii ne fascinează,
aerul ozonat ce-l respirăm
ne ameţeşte .
Plouă, luna înciudată oftează
că-i eclipsată acum,
nu-şi poate etala strălucirea,
nu poate fi admirată.
-->
Comentarii
Lasă să crape de ciudă Mircea !
Mulţumesc pentru lectură !
Dane, ai făcut Luna invidioasă!
Mulțumesc Camelia !
Mulțumesc Maria !
Ploua frumos in versurile tale, Dan!
spectre de lumini in ploaie traseaza
ganduri
de mana tinand fericirea!