Îmi cântă sufletu-n lumină,
de-i soare cald sau e furtună,
chiar dacă lumea este plină
de denivelări și de minciună.
Sunt precum piatra ce cunoaște
a mării veșnică strânsoare,
dar din adâncuri se renaște
și refuză să fie mistuită de vâltoare.
Se pot izbi de mine valuri,
se pot schimba în jur destine,
eu nu am margini și nici maluri,
cât timp lumina e în mine.
Neschimbat în fața lumii dure,
un strop de veșnicie-n mers,
las timpul să învolbureze ape,
eu rămân un întreg univers.
-->
Comentarii