Acum ştiu că lumina
trage cortina nopţii şi spectacolul zilei începe,
zeul soare îşi desface razele.
Acum se deschid ferestrele sufletului
şi intră clarvăzătoarele ploi cu eşarfe.
Norii se prind de mâini şi se scutură
în seninul albastru al apelor.
Mă desprind uşor din ceaţa privirii,
ca o ancoră de ţărmul nemulţumirilor,
când se descompun pescăruşii pe valuri
şi marea fuge de corăbii,
să rastălmăcească adevărul
pe care nicio minte din lume
nu-l va descoperi.
Comentarii