Te chem...
Sunt vântul, sunt ploaia din stele ce mor
Sau sunt o copilă din inima lor
Ori forța întreagă din veșnicul vis
Și port rătăcirea în cerul deschis.
Adorm câteodată în luna de ieri
Și strâng în tăcere un soare din veri
Mă-nalț pe miresme prezente de dor
Și prind nemurirea din spiritul lor.
Mă-mbrac în privirea ce cântă la nai
Pe-aceeași speranță pe care mi-o dai
Când îngerii noștri mai pleacă te chem
Pe-aceeași cădere de lut în blestem.
Și batem cu aripi de frig într-un chin
Ce tremură-n verde–albastru destin
Iar îngerii noștri se-ntorc în alai
Cu altă privire mireasmă de rai.
Sunt cerul, sunt ploaia din stelele vii
Și ard în tăcere în gând când mă ții,
Mă-mbăt cu esența etenă de foc
Și cer să te-ntorci să îmi intri în joc.
sursa foto-necunoscută-media online
-->
Comentarii